Teatru si Film

Argumentul curatorilor FNT 2022 Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu, Calin Ciobotari

Echipa curatoriala a FNT 2022 a selectat pentru aceasta editie exclusiv spectacole produse in stagiunea trecuta, 2021-2022. In intervalul 1 iunie – 1 septembrie 2022, am vizionat peste 100 de spectacole din intreaga tara, fizic si online, propuse de teatre de stat si independente, carora li s-au adaugat spectacole internationale. UNITER a invitat teatrele sa trimita cate doua propuneri spre vizionare (depasite ca numar in unele cazuri). Desigur, au intrat in atentia noastra si spectacolele vizionate de fiecare curator de-a lungul stagiunii trecute, chiar daca nu au fost propuse de teatre.
Conceptul festivalului Granite fragile. Istorii fluide, anuntat dupa acceptarea mandatului de curatori, ne-a ghidat in structurarea programului care urmareste abordari si tendinte estetice relevante in teatrul romanesc de azi. Cele doua categorii ale programului propun spectacole si discursuri performative care invita la posibile interpretari ale conceptului, fara ca acesta sa devina un criteriu exclusiv. Ni s-a parut important sa extindem interesul acordat, in general, spectacolelor de teatru si spre zona demersurilor performative, pentru a raspunde astfel unor propuneri spectaculare variate, care incep sa devina din ce in ce mai specific articulate.
Sectiunea Granite fragile propune observarea unor estetici hibride: am fost atenti la interferente cu alte genuri, la integrarea tehnologiilor, la hibriditatea teritoriilor estetice, dar si la artisti si artiste ale caror poetici se releva ca fiind dinamice si coaguleaza directii curajoase.
Istorii fragile grupeaza spectacole care reviziteaza relatia cu trecutul si interogheaza prezentul, recitesc istorii colective si de familie din perspective subiective, chestioneaza episoade controversate din istoria oficiala. Am considerat relevanta includerea in structura Festivalului National de Teatru a unor instalatii performative si creatii online si VR, ca raspuns direct la transformari semnificative ale limbajelor artistice din perioada pandemica, in care teatrul online a devenit o formula agreata de un public delocalizat sau atras de tot ceea ce tine de digitalizare.
Alegerea unor spectacole in detrimentul altora, in vederea includerii lor intr-un Festival National de Teatru, nu este nici pe departe o operatiune de tip stiintific. Asta nu inseamna, desigur, ca alegerea e un simplu act de vointa si de gust personal. Am fundamentat deciziile pe principii, criterii, norme. Le prezentam, fie si pe scurt, in cele ce urmeaza:
• Adecvarea spectacolelor la provocarile timpului nostru. Am cautat si am apreciat capacitatea spectacolelor de a interoga, in multiple moduri, prezentul, asumandu-si riscul de a nelinisti si de a abandona reflexele previzibile ale divertismentului facil. Altfel spus, am apreciat acele spectacole care nu se refugiaza in spatele unui estetism per se sau al unui discurs minor, ci in care palpita viata, vointa de a face si a schimba ceva, fie la nivel individual, fie in sfera familiei sau a societatii.
Am admirat prospetimea tematica, dar si curajul abordarilor frontale ale unor subiecte tabuizate sau superficial tratate. Am evitat, in schimb, spectacolele muzeale, cele ce par create intr-un alt veac, cele ce transporta monotonie, plictis, inutilitate, blocaj.
• Dimensiunea inovativa a realizarii scenice. Dincolo de tristul adevar ca bugetele celor mai multe teatre din Romania nu permit aventuri tehnologice semnificative, am fost sensibili la preocupari autentice, nu doar declarative, de cautare a unor forme noi, inventive, la efortul de a diversifica, nuanta si fluidiza mijloacele de expresie scenica.
• Performanta actoriceasca. Nu credem ca noile estetici teatrale pe care secolul nostru le aduce in discutie sunt orientate spre o anulare sau spre o ascundere a actorului. Din contra, mai mult ca oricand, actorul/actrita este chemat/a sa consolideze, sa interogheze si releve vocea scenica a omenescului, in raport cu toate tentatiile substitutive ale trans-umanului. Ne-am entuziasmat, la fel cum credem ca o va face si publicul FNT, in fata unor exemple de actorie veritabila, puternica.
• Publicul larg si asteptarile lui. Teatrul, orice forme ar lua si orice subiecte ar trata, nu vizeaza (doar) elitele, ci asa numitul „public larg”, sintagma ambigua din punct de vedere sociologic, insa importanta din perspectiva deschiderii pe care arta teatrului a manifestat-o si o manifesta in continuare. Credem ca FNT trebuie sa aiba si aceasta proiectie a „publicului larg”, a asteptarilor si a orizonturilor unor categorii variate de spectatori si spectatoare.
• Reprezentativitatea geografica. Desi e un criteriu discutabil din perspectiva rigorilor de tip estetic, am tinut cont, fara a face compromisuri, de principiul ideal al unei optime distributii geografice a performantelor teatrale Am cautat un echilibru regional rezonabil in ceea ce publicul va viziona pe parcursul actualei editii a FNT. Realitatea teatrala a momentului arata ca teatru de calitate se produce peste tot in tara si ca ierarhiile de tip periferie-centru sau national-judetean-municipal nu mai sunt actuale.
• Propunerile teatrelor. Din considerente pragmatice, imposibilitatea de a vedea si de a sti tot e o limitare pe care trebuie sa o acceptam cu luciditate. Pentru a implica in actul structurarii programului chiar producatorii, adica teatrele, am solicitat institutiilor de spectacole din Romania cate doua titluri pe care le considera relevante pentru a fi prezentate in FNT. Acestora li s-au adaugat spectacolele vizionate de fiecare dintre noi pe parcursul stagiunii. Credem in formula aceasta de parteneriat intre o echipa curatoriala si diverse echipe manageriale, formula care sustine constructia Festivalului National ca rezultat al unor colaborari, al unor comunicari bine intentionate.
• „Fragilitati” financiare. Criza economica tot mai acuta ce afecteaza, treptat, intreaga lume ne-a impus succesive restrangeri ale unei mai bogate „liste” initiale. Ceea ce nu inseamna ca „lista” finala e una de compromis, ci ca e rezultatul „fluiditatilor” si „fragilitatilor” despre care vorbeste chiar conceptul actualei editii a FNT.
• Invitati internationali. In pofida timpului extrem de scurt, am reusit sa coagulam o sectiune internationala cu cateva spectacole invitate, disponibile in perioada FNT. Am simtit nevoia sa integram in aceasta sectiune, ca raspuns direct la convulsiile socio-politice ale razboiului din proximitatea noastra, Manifestul ucrainean, un format artistic care contine doua expozitii de fotografie, un spectacol si o dezbatere. In aceeasi sectiune internationala, propunem spectacole realizate de regizori si regizoare din Romania si Republica Moldova, care au montat stagiunea trecuta in Germania, Luxemburg, Olanda, Serbia. Consideram valoroasa si importanta creatia acestor artisti si artiste care fac vizibil teatrul romanesc in plan european. Spectacolelor mentionate li se adauga creatii despre colonialism, distopii, transformari socio-politice acute.
• Componenta educationala. In premiera, Festivalul National de Teatru acorda o atentie speciala prezentei artelor performative in scoli si licee, precum si elaborarii unor formate de ateliere si intalniri dedicate mediului universitar si tinerilor absolventi ai Scolilor de Arte. Consideram ca un festival national este si o platforma extinsa de educatie artistica, un cadru al formarii publicurilor tinere, al intalnirilor cu potential transformator, un context favorabil consolidarii relatiei dintre arta contemporana si spatiile educationale. Pe parcursul festivalului, vor fi jucate spectacole de teatru in scoli si licee din Bucuresti si vor fi realizate ateliere de jocuri teatrale si improvizatie, dans, muzica, animatie. De asemenea, FNT-ul va gazdui spectacole ale Scolilor de Teatru.
• Spectacole-lectura. In viziunea curatoriala pe care o propunem, dramaturgia realitatilor imediate, realitati reflectate in scriituri variate, are un rol extrem de important. Festivalul National de Teatru propune patru lecturi performative pe texte care abordeaza tematici extrem de actuale. Una dintre lecturile performative are la baza texte scurte romanesti, dezvoltate in urma unui concurs de dramaturgie lansat de FNT si a unui atelier de scriere dramatica
• Evenimente complementare. Alaturi de spectacolele propriu-zise, de lecturile performative si activitatile educationale, FNT propune dezbateri, vernisaje, precum si un targ al cartii de teatru, care va promova aparitiile editoriale semnificative din ultima perioada, facilitand totodata si intalniri cu autorii.

Detaliile despre programul complet al FNT vor fi transmise pe parcurs.

FNT 2022
Granite fragile. Istorii fluide

SPECTACOLE DIN ROMANIA

ISTORII FLUIDE

I. Micro-istorii. Familii scindate

1. 8 tati de Tina Müller, traducere Ciprian Marinescu, regia Irisz Kovacs, scenografia, Theodor Niculae, Teatrul de Stat Constanta

2. Antonin Artaud. Familia Cenci dupa Shelley si Stendhal, traducerea George Banu, regia Silviu Purcarete, scenografia Dragos Buhagiar, muzica originala Vasile Sirli, Teatrul National „Vasile Alecsandri” Iasi

3. Cancún de Jordi Galceran, traducerea din limba spaniola Luminita Voina-Raut, regia, light design si ilustratia muzicala Felix Alexa (selectie din muzica originala compusa si interpretata de Alexander Balanescu), scenografia Andrada Chiriac, Teatrul „Nottara” Bucuresti

4. Copiii noptii de Andrei Radu, regia Alexandru Weinberger-Bara, scenografia Corina Gramosteanu, video design Sebastian Hamburger, Teatrul National „Mihai Eminescu” din Timisoara

5. Mama de Marta Barceló, traducerea Luminita Voina-Raut, regia Mariana Camarasan, scenografia Dragos Buhagiar. Un spectacol insotit, asistat si iubit de MC&AFI, Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu

6. Medeea: Furie, textul si regia Radu Popescu, scenografia Diana Mirosu, muzica Adrian Piciorea, miscare scenica Teodora Tudose, multimedia Diana Butnaru, Teatrul Apropo Bucuresti. Spectacolul a fost finantat de catre AFCN.

7. Oameni singuratici, adaptare dupa Gerhart Hauptmann, traducerea Paul B. Marian, regia, scenografia, adaptarea textului, universul sonor Florin Caracala, video design Andrei Cozlac, miscarea scenica Alice Veliche, o co-productie Teatrul National „Vasile Alecsandri” Iasi, FaPt – Fabrica de Arta si Productie Teatrala si Centrul Cultural German Iasi / Deutsches Kulturzentrum Iasi

8. Parinti si copii de Brian Friel, dramatizare dupa romanul lui Turgheniev, traducerea si regia Vlad Massaci, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, miscarea scenica Florin Fieroiu, lighting design Cristian Simon, video design Constantin Simon, Teatrul National „I.L. Caragiale” din Bucuresti

9. Tatal de Florian Zeller, traducerea Carmen Iernila, adaptarea scenica Raluca Aprodu, regia Cristi Juncu, scenografia Carmencita Brojboiu, Teatrul Bulandra Bucuresti

10. Tradare de Harold Pinter, traducerea si regia Bobi Pricop, scenografia Oana Micu, coregrafia si muzica Eduard Gabia, light design Attila Kaszoni, Teatrul National Targu Mures – Compania „Liviu Rebreanu”

11. Trei surori de A.P. Cehov, traducerea din limba rusa Vladimir Turturica, regia Andrei si Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturica, muzica Mihai Dobre, Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu

12. Vrabia, textul si regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spataru, atmosfera sonora Oana Hodade, light design Tudor Nicorici si Bogdan Spataru, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galati. Spectacol produs in cadrul PROIECT 9. TEATRU ROMANESC CONTEMPORAN, program artistic derulat de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” in perioada 2021-2024.

II. Macro-istorii. Societati fragmentate

1. Cabaret, libretul Joe Masteroff, dupa piesa lui John Van Druten si povestirile lui Christopher Isherwood, muzica John Kander, versurile Fred Ebb, regia, coregrafia si costumele Razvan Mazilu, decorul Sabina Spatariu, light design Costi Baciu si Stefan Iosca, traducerea textului Carmen Stanciu, traducerea songurilor Alex Stefanescu, pregatirea si directia muzicala Maria Alexievici, Teatrul Odeon Bucuresti

2. caine cu om, caine fara om, un spectacol pe texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Gosu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran si Radu Afrim, regia, video si universul sonor Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, coregrafia Flavia Giurgiu, efecte video & animatie Cristian Niculescu, design lumini Dodu Ispas, video oameni si caini Orlando Edward, Teatrul National „Marin Sorescu” Craiova

3. Hamlet de William Shakespeare, bazat pe traducerea in limba maghiara de Arany Janos, dramaturgia Andras Visky, regia Gabor Tompa, decorul Andras Both, costumele Bianca Imelda Jeremias, muzica originala Vasile Sirli, coregrafia Melinda Jakab, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

4. Intoarcerea acasa de Matei Visniec, dramatizarea Agnes Kali, un spectacol de Botond Nagy, scenografia Andreea Sandulescu, muzica originala si sound design Claudiu Urse, light si video design Cristian Niculescu, coregrafia George Pop, Teatrul Municipal „Matei Visniec” Suceava

5. Macbett de Eugène Ionesco, traducerea in limba maghiara Róbert Bognar, dramaturgia Andras Visky, regia Silviu Purcarete, decorul Helmut Stürmer, costumele Lia Mantoc, muzica Vasile Sirli, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

6. Myth Show. O istorie a neincrederii de Daniel Chirila, regia David Schwartz, scenografia Alina Herescu, miscarea scenica Paul Dunca / Paula Dunker, muzica Paul-Ovidiu Cosovanu, lighting design si video Cristian Niculescu, Teatrul Tineretului Piatra Neamt

7. Nu mai tine linia ocupata de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazar, decorul Andreea Tecla, costumele Andra Handaric, coregrafia Andrea Gavriliu, sound design Adrian Piciorea, video design Ioana Pop si Daniela Groza, Teatrul National „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

8. Oameni. De vanzare, textul si regia Carmen Lidia Vidu, dramaturgia Rudolf Herbert, multimedia Cristina Baciu, costumele si asistenta decor Ioana Popescu, video live si muzica Ovidiu Zimcea, ilustratii Gabriela Schinderman, Teatrul German de Stat Timisoara

9. Oedip Rege de Sofocle, traducerea Theodor Georgescu si Constantin Georgescu, regia Declan Donnellan, scenografia Nick Ormerod, muzica Cari Tibor, Teatrul National „Marin Sorescu” Craiova

10. Vinegar Tom de Caryl Churchill, traducerea si regia artistica Dragos Alexandru Musoiu, decorul Razvan Chendrean, costumele Luiza Enescu si Oana Cernea, muzica originala Cari Tibor, coregrafia Denisa Irina Vlad, Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”

GRANITE FRAGILE

I. Teritorii hibride

1. (anti)aging, conceptul, coregrafia si interpretarea Madalina Dan si Mihaela Dancs. Centrul National al Dansului Bucuresti, E-motional Bodies & Cities / Gabriela Tudor Foundation. In cadrul „Amprenta”, program curatorial al Madalinei Dan.

2. Are we human or are we dancers?, conceptul si coregrafia Ioana Marchidan, concept muzica Alexandru Suciu, Studio M Sfantu-Gheorghe. Proiect co-finantat de Fondul Bethlen Gabor

3. Cartea cu poze a copiilor cuminti dupa The Tiger Lillies, de Phelim McDermott, Julian Crouch, dramaturgia Attila Koman, regia Maté Hegymegi, decorul Botond Devich, costumele Ilka Giliga, design lumini Sandor Baumgartner, leader musical Bence Kónya-Ütő, Teatrul „Tamasi Aron” Sfantu Gheorghe

4. Dragoste si alte crime, bazat pe scenariul filmului cu acelasi titlu al lui Stefan Arsenijević, dramaturgia Krisztian Kiliti, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia si conceptul video Mihai Pacurar, muzica si sound design Andrei Raicu, light design Cristian Niculescu, Teatrul „Tamasi Aron” Sfantu Gheorghe

5. Furtuna dupa William Shakespeare, traducerea orientativa Cristi Juncu, regia, muzica si versurile Ada Milea, scenografia, video si light design Andu Dumitrescu, versiuni muzicale electronice Alin Teglas, Teatrul Bulandra Bucuresti

6. (In)dependentii – homo sapiens non urinat in ventum, un eseu performativ de Catinca Draganescu, muzica si sound design Andrei Raicu, orchestratia vocala Andrei Dinescu, light design Alexandros Raptis, unteatru si Idea77.

7. Lacrimile amare ale Petrei von Kant de Rainer Werner Fassbinder, traducerea Victor Scoradet, regia Radu Nica, coregrafia Ioana Marchidan, scenografia Theodor Niculae, muzica originala Adrian Piciorea, Teatrul „Andrei Muresanu” Sfantu Gheorghe

8. Münchausen de Alexa Bacanu, regia Ovidiu Caita, scenografia si grafica live Sebastian Ratiu, video design Mihai Nistor, sound design Nelu Zlei, Teatrul Municipal „Matei Visniec” Suceava

9. Partea 1. Iubirea, pe texte ale intregii echipe, dramaturgia Cosmin Stanila si Petro Ionescu, regia Petro Ionescu, scenografia Alexandra Budianu, muzica Alexandru Condurat, Reactor de creatie si experiment Cluj. Spectacol produs in cadrul programului cultural „Perspective”, co-finantat de AFCN.

10. Pescarusul de A.P. Cehov, traducerea Raluca Radulescu, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, director de imagine Marius Panduru, muzica Rèmi Billardon, Teatrul National „I.L. Caragiale” din Bucuresti

II. Instalatii performative, creatii online si VR

1. Actrite. Adica, scuze ca te ating de Michał Telega, traducerea Marina Palii, regia Mihai Pacurar, sound design Vlaicu Golcea, superviser tehnic Alexandru Andrei, producatoare Laura Trocan, Teatrul Postnational Interfonic. Spectacol realizat in coproductie cu Institutul Polonez din Bucuresti, cu sprijinul Institutului Goethe Bucuresti si al Kinema Ikon

si

Nota de trecere de Agata M. Skrzypek, traducerea Marina Palii, regia si sound design Vlaicu Golcea, sculptura cinetica Alex Halka, instalatie textila sarlatan.ro, producatoare Laura Trocan. O instalatie cinetico-sculptural sonora marca Teatrul Postnational Interfonic. Spectacol realizat in coproductie cu Institutul Polonez din Bucuresti si cu sprijinul Institutului Goethe Bucuresti

2. Insula de Teatru VR, Teatrul „Andrei Muresanu”, Sfantu Gheorghe

3. Omission Possible, instalatie imersiva si interactiva cu Tavi Anghelus, Ina-Alice Danila, Diana Draghici, Aurora Kiraly, Iosif Kiraly, Denise Lobont, Amalia Mititileu, Irina Motroc, Ana Petrovici-Popescu, Sever Petrovici-Popescu, Diana Paun, Angelica Stan, Alina Tofan, X-Art Collective, Béla Zoltan. Producator Mutual Loop (Holger Lang / Martina Tritthart) in colaborare cu Centrul National al Dansului Bucuresti si Forumul Cultural Austriac in cadrul initiativei s[a]it{life}, sustinuta de Ministerul austriac al Afacerilor Europene si Internationale.

4. 2023 Smart-Family, teatru telematic de Marina Hanganu si Bianca Trifan, regia Marina Hanganu si Camilla Brison, regia video Armine Vosganian, scenografia Andreea Diana Nistor si Greta Gasparini, costumele Marilena Montini si Andreea Diana Nistor, multimedia, platforma de comunicare, design si mecanica robot, animatie 3D Ygreq Interactive, muzica si sound design Andrei Petrache, light design Costel Baciu si Marco Grisa. Producatori: Teatrul „George Ciprian” Buzau si Industria Scenica Vimodrone, Milano, Italia, in parteneriat cu UCAM Universidad Católica San Antonio de Murcia, Spania si Industria Scenica Vimodrone, Milano, Italia. Spectacolul face parte din proiectul „Tele-Encounters: Beyond the Human”, co-finantat prin programul Europa Creativa al Uniunii Europene.

5. Turnul #urmatorulnivel, scenariul Ionut Sociu, Alexandru Mihaescu si Teatrul Basca, regia Alexandru Mihaescu, director de imagine Cristian Ilea, editor imagine Mihai Lazar, sound design Utu Pascu, scenografia Lia Pfeiffer, integrare VR Radu Cernescu, foto Adrian Danciu, imagine drona Valentin Solomie, Teatrul Basca si StageOn

6. The Walks, textul si regia Helgard Haug, Stefan Kaegi, Daniel Wetzel, ideea si dramaturgia Cornelius Puschke, sound design / mix Frank Böhle. Pentru versiunea in limba romana: coordonarea artistica si editare video Vlaicu Golcea, traduceri Ondine Cristina Dascalita si Adina Olaru, grafica Mihai Pacurar. Spectacol-experiment (aplicatie) produs de Rimini Protokoll Berlin si Teatrelli, in parteneriat cu Institutul Goethe, Bucuresti

7. Worker of the Year, concept si realizare Ioana Paun si Flavia Giurgiu, o poveste de Tudor Ganea, coloana sonora Diana Miron, voce Alexandru Potocean, performance co-produs de ARCUB, Centrul Cultural Clujean si co-finantat de AFCN.

SPECTACOLE INVITATE DIN STRAINATATE

1. Before The End …(Of The World)*, conceptul si realizarea Willy Prager, Iva Sveshtarova, dramaturgia Ivana Ivcovic, muzica Emilian Gastov- Elbi, decor si lumini Ralitsa Toneva, Brain Store Project Production in parteneriat cu DNK – Space For Contemporary Dance And Performance (Bulgaria)

2. Imperium Delenda Est!, poeme de Kateryna Kalytko, Halyna Kruk, Marjan Pyrozh, regia Dmytro Zakhozhenko, scenografia Oleksiy Khoroshko, costumele Mariya Antonyak, lumini Yevheniy Petrov, Artur Temchenko, Lesia Ukrainka Lviv Academic Dramatic Theatre (Ucraina)

3. Koulounisation, conceptul si interpretarea Salim Djaferi, colaborari artistice Adeline Rosenstein, Clément Papachristou, Delphine de Beare, Laurie Fouvet, Benoit Serneels, scenografia Justine Bougerol si Silvio Palomo, Habemus papam, Les Halles de Schaerbeek, Le Rideau de Bruxelles et l’Ancre – Théatre Royal de Charleroi (Belgia). Cu sprijinul Fédération Wallonie-Bruxelles.

4. Les Loges, o instalatie de Joris Mathieu si Nicolas Boudier impreuna cu Haut et Court, filmari Siegfried Marque, Théatre Nouvelle Génération (Franta). Cu sprijinul Institutului Francez din Romania.

5. Millennial History, directia artistica, jurnalism, cercetare, interviuri, concept & continut Andrea Voets, muzica, compozitii, voci & live-electronics Andrea Voets, Luke Deane, Sarah Jeffery, dramaturgia si regia Catinca Draganescu, mixing Simos Lazaridis, Resonate Productions (Olanda). Proiect prezentat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Tarilor de Jos in Romania.

6. Pata oarba de Cosmin Stanila si Ionut Sociu, traducerea Ioana Flora, regia Andrei Majeri, decorul si costumele Adrian Balcau, coregrafia Andrea Gavriliu, sound design Adrian Piciorea, video design Sinisa Cvetić, Teatrul National Sarb, Novi Sad (Serbia)

7. Scaunele de Eugène Ionesco, dramaturgia Florian Hirsch, regia Gabor Tompa, scenografia Dragos Buhagiar, muzica Rene Nuss, Théatre National du Luxembourg (Luxemburg)

8. Simfonia progresului, un spectacol de Artiom Zavadovsky, Doriana Talmazan, Kira Semionov, Nicoleta Esinencu, Nora Dorogan, Oana Cirpanu, HAU Hebbel am Ufer, Berlin (Germania) si teatru-spalatorie, Chisinau (Republica Moldova)

9. Waste! de Gianina Carbunariu, traducerea din limba romana de Fabiola Eidloth, regia Gianina Carbunariu, decorul si costumele, Dorothee Curio, muzica Emilian Gatsov, dramaturgia Carolin Losch, Christina Schlögl, Schauspiel Stuttgart (Germania)

10. Zapada, dupa Orhan Pamuk, adaptarea si dramaturgia Mateusz Pakuła, regia Bartosz Szydłowski, scenografia si costumele Małgorzata Szydłowska, video Maciej Szczęsniak, Przemysław Czepurko, realizare film Przemysław Fik, Teatr Łaźnia Nowa & Międzynarodowy Festiwal Teatralny Boska Komedia (Polonia)

INTERSECTII IN FNT

I. Pedagogii fluide

1. Arta deschide scoala. In cadrul acestui modul vor fi prezentate in scoli si licee din Bucuresti spectacole de teatru (realizate de Asociatia O2G, Asociatia ARPAS, Asociatia Vis-a-Vis, MiniREACTOR de creatie si experiment Cluj-Napoca, Teatrul GONG Sibiu, Teatrul Ion Creanga Bucuresti, Teatrul de Animatie Tandarica Bucuresti, Teatrul de Papusi Prichindel Alba Iulia) dedicate elevilor si elevelor, urmate de discutii cu echipele artistice. Modulul cuprinde si o serie de ateliere realizate de artiste si artisti din zona artelor performative (printre care Ana Craciun Lambru, Cosmin Manolescu, George Cocos), care vor lucra pe durata festivalului cu grupuri de copii si adolescenti.

2. Facultatile de Teatru in FNT. Intr-un moment dificil pentru scolile de teatru din Romania, afectate de perioada pandemica, FNT isi propune sa gazduiasca productii ale acestora, oferindu-le astfel o platforma de vizibilitate si dialog.

3. Cine mai scrie despre teatru? Timp de 5 zile, studente si studenti ale/ai sectiilor de Teatrologie din facultatile de teatru se vor intalni cu critici de teatru si teoreticieni/teoreticiene din zona artelor perfomative, pentru a explora modalitati de abordare multiple din critica si teoria teatrala.

4. Fara granite – atelier interdisciplinar dedicat absolventilor si absolventelor din ultimii doi ani ai/ale facultatilor de arte din tara, care vor aborda metodologii si practici centrate pe lucrul in echipe mixte de creatie. Atelierul este coordonat de regizorul Radu Apostol si de coregraful Florin Fieroiu.

II. Fragil. Dramaturgiile prezentulu
4 lecturi performative din dramaturgia contemporana (pe texte din Germania, Marea Britanie, Polonia si Romania) vor fi prezentate timp de 4 zile in FNT. Textele abordeaza problematici socio-politice acute si exploreaza limbaje dramaturgice experimentale. Modulul de lecturi performative este coordonat de regizorul Bobi Pricop.

III. Realitati teatrale in dezbatere
Dezbaterile din acest an onoreaza doua personalitati ale teatrului international disparute recent: Peter Brook si Hans-Thies Lehmann. Totodata, dezbaterile se vor axa pe tematici care au marcat fenomenul artelor performative locale si internationale in ultimul timp: hartuirea si abuzurile din facultatile de teatru, cu accent pe solutii si transformari din mediile academice; statutul lucratorului cultural si iminentele provocari cu care se confrunta sectorul independent; strategiile repertoriale ale teatrelor pentru copii si adolescenti din Romania si rolul programelor de educatie teatrala in scoli.

IV. Targul cartii de teatru
Prezentari ale celor mai relevante carti de teatru din ultimul an si intalniri cu autorii si autoarele lor.

V. Expozitii dedicate unor personalitati ale teatrului din Romania.

VI. Granite. Riscuri. Urgente
Maraton performativ in care artiste si artisti din arii diferite vor avea o interventie de maxim 10 minute in care vor aborda o problematica pe care o considera urgenta pentru zona lor de interes artistic.

VII. FNT on air – teatru radiofonic.

https://artpres.ro/wp-content/uploads/2022/09/George-Albert-Costea-Tamara-Popescu-și-Romanița-Ionescu-în-câine-cu-om.-câine-fără-om.-regia-Radu-Afrim.-foto-Albert-Dobrin.jpg

Teatrul National „Marin Sorescu” va participa cu doua productii in FNT – Festivalul National de Teatru

Doua dintre productiile Nationalului craiovean realizate in stagiunea trecuta au fost selectionate in FNT – Festivalul National de Teatru. Editia din acest an a festivalului, a XXXII-a, se va desfasura in perioada 5 – 13 noiembrie 2022 si va avea loc, ca de fiecare data, la Bucuresti. Spectacolele care vor fi prezentate de catre Nationalul craiovean sunt caine cu om. caine fara om, regia Radu Afrim si OEDIP REGE, regia Declan Donnellan.

caine cu om. caine fara om este o productie „ce iti amplifica toate sentimentele din cotloane, pe care prea rar le scoti la lumina.” Alina Epingeac, critic de teatru.

caine cu om. caine fara om este cel de-al patrulea spectacol pe care Radu Afrim il monteaza la Nationalul craiovean, dupa Daca am gandi cu voce tare de Adnan Lugonić, Casa cu suricate de David Drabek si premiata productie Inima si alte preparate din carne de Dan Coman, castigatoare a Premiului UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 2020.

Pentru rolurile realizate in spectacolul caine cu om. caine fara om, Tamara Popescu si Vlad Udrescu au fost nominalizati la Premiile pentru Cea mai buna actrita, respectiv Cel mai bun actor in rol secundar, la editia 2022 a Premiilor UNITER.

Prin calitatea sa ideatica si estetica, spectacolul caine cu om, caine fara om merita orice efort de deplasare din partea spectatorilor. Daca nu pentru a afla, macar pentru a incepe sa se intrebe cine sunt cu adevarat.
Sanda Visan, Adevarul.ro

La Teatrul National din Craiova, Radu Afrim face din caine cu om. caine fara om un spectacol in care pune in valoare forta unei trupe pe care as indrazni sa spun ca a coagulat-o in ultimii ani. Sint momente care m-au tulburat. Care m-au lasat cu gura cascata in gandul lui Afrim ca regizor, ca scriitor, ca artist care scoate in prim plan actori impecabili ca Vlad Udrescu, Alex Calangiu, Claudiu Mihail, un registru nou pentru Romanita Ionescu, un recital al lui George Albert Costea, o noua pozitionare a Tamarei Popescu si a Iuliei Lazar.
Am vazut acest spectacol de aproape patru ore cu o sala plina, atat cat permit restrictiile, in care nimeni nu parea sa respire, un fluid fantastic tinea in transa actorii si spectatorii si mi se pare sensul teatrului acest „impreuna“. Actorii lui Afrim sint sedusi de propunera lui si i se daruiesc fara niciun fel de rezerva, pina la capat.
Marina Constantinescu, Romania literara

Un spectacol cu/despre caini? Ce o mai fi si asta? Acesti caini sunt, de fapt, un pretext pentru redarea unor povesti despre noi. Despre mine. Despre animalul din mine care e de mult omorat, ingropat, dat uitarii dar, pe de alta parte, profund regretat. E despre omul privit prin ochii unui caine. Despre omul-animal. Despre competitia om-animal. Si animalul, desigur, invinge pentru ca e sincer. Povestile acestea despre caini cred ca devoaleaza limitarile noastre. Nu-i ceva nou. Intr-adevar, “e fumata”, ar zice unii. Dar aceste povesti sunt atat de bogate si stralucit scrise incat impactul emotional e iminent.
Vlad Udrescu, actor

caine cu om. caine fara om este un spectacol pe texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Gosu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran si Radu Afrim. Regia, video si universul sonor sunt semnate Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, coregrafia Flavia Giurgiu iar din distributie fac parte actorii Alex Calangiu, George Albert Costea, Ramona Dragulescu, Romanita Ionescu, Iulia Lazar, Geni Macsim, Alina Mangra, Claudiu Mihail, Catalin Mihai Miculeasa, Raluca Paun, Tamara Popescu, Vlad Udrescu, Costinela Ungureanu, Petronela Zurba, Adrian Tudor, Mihai Vita.

Spectacolul „caine cu om. caine fara om” montat de Radu Afrim la Teatrul National „Marin Sorescu” din Craiova nu e doar un prilej de a pune laolalta povesti emotionante cu si despre caini. E o incercare reusita de a trimite Omul in pielea celui mai bun prieten al lui, Cainele, spre a intelege mai bine adevarata valoare a celor mai importante teme care ne traverseaza tuturor scurta intrupare pe acest pamant, caruia nu ar trebui sa-i facem umbra degeaba.
Luciana Antofi, jurnalist cultural

Spectacolul lui Radu Afrim ne provoaca sa ne uitam mai profund in noi insine decit sintem dispusi de obicei sa o facem. Probabil avem tendinta sa ne credem mai buni, mai milosi, mai corecti, mai umani decit sintem, de aceea preferam sa tinem ascuns animalicul din noi, legat strans cu lanturi. Il tinem atit de bine ferecat, incit ajungem sa mai uitam de el. Si atunci nu mai sintem vigilenti, iar ne-umanul, dez-umanul evadeaza si face ravagii. Si sintem uimiti, tocmai pentru ca am crezut ca daca nu ne mai gandim la aceste brese din perfectiunea interioara dorita ele vor inceta sa mai existe. Aceasta oglinda dureroasa pe care Afrim ne-o pune in fata subconstientului nostru nu are insa rolul de critica, nu este un deget intins acuzator catre imperfectiunile noastre. Scopul nu este sa plecam capul rusinati, ci sa fim mai constienti, mai realisti cu privire la limitele, la bunatatea si generozitatea de care credem ca suntem capabili.
Silvia Dumitrache, Observator cultural

OEDIP REGE este primul spectacol pe care Declan Donnellan si Nick Ormerod, fondatorii celebrei companii Cheek by Jowl, l-au montat in Romania.

Venim la Craiova de multi ani, am deschis Festivalul Shakespeare cu spectacolul Cum va place, in 1994, si am fost in Romania de multe ori, am multe povesti de spus. Ii cunosteam pe oamenii de aici si mi s-a parut ca urmatorul pas logic era sa vin sa lucrez cu ei, e unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am facut, m-am simtit extraordinar.
Declan Donnellan, interviu pentru Observator cultural

Distributia spectacolului itinerant OEDIP REGE este alcatuita din actorii Nationalului craiovean: Claudiu Mihail, Ramona Dragulescu, Vlad Udrescu, Tamara Popescu, Alex Calangiu, Nicolae Vicol, Iulia Colan, Angel Rababoc, Raluca Paun, Ovidiu Carstea, Eugen Titu, Corina Druc, si Bruno Noferi, Ioana Andone, Irina Danciu, Adelina Galiceanu, Roxana Mutu, Mihai Alexandru Purcaru, Petri Stefanescu, Catalina Vinatoru, Iarina Zidaru, Ioana Vicol, Romana Vicol.

Declan Donnellan mi-a oferit increderea unui bun prieten, plecand impreuna in aceasta lunga si primejdioasa calatorie a lui Oedip. Va invit sa vedeti spectacolul pentru ca vorbele mele de acum sunt putine si sarace.
Claudiu Mihail, actor, interpretul rolului Oedip

Declan Donnellan nu iti cere sa faci ceva anume pe scena, nu cere concret “du-te de la A la Z”, ci spune povesti, intamplari, iar la sfarsitul lor tu stii exact ce vrea de la tine, sau daca nu, iti mai spune o poveste. Am facut o alta scoala in acest rastimp.
Ramona Dragulescu, actrita, interpreta rolului Iocasta

Ceea ce este cu adevarat spectaculos in acest Oedip e claritatea cu care Declan Donnellan extrage din textul lui Sofocle o esenta profund contemporana (caci etern si universal umana): trufia incercarii de a infrange conditiile realitatii prin ignorarea lor. Lipsa de smerenie si lipsa acceptarii – inteleasa nu ca resemnare, ci ca incapatanarea unui absurd sentiment al superioritatii – care, in vremurile noastre, nu supara zeii, ci distrug societatea.
Iulia Popovici

Datele reprezentatiilor vor fi anuntate ulterior atat pe site-ul festivalului – www.fnt.ro, cat si pe website-ul Teatrului National „Marin Sorescu” din Craiova – www.tncms.ro.

caine cu om. caine fara om
un spectacol pe texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Gosu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran si Radu Afrim

Regie, video si univers sonor: Radu Afrim
Scenografie: Irina Moscu
Coregrafie: Flavia Giurgiu
Efecte video & animatie: Cristian Niculescu

Asistenta de regie: Claudia Gorun
Asistenta de scenografie: Gloria Bucataru
Make-up: Minela Popa, Mihaela Guran
Design lumini: Dodu Ispas
video oameni si caini: Orlando Edward

Cu: Alex Calangiu, George Albert Costea, Ramona Dragulescu, Romanita Ionescu, Iulia Lazar, Geni Macsim, Alina Mangra, Claudiu Mihail, Catalin Mihai Miculeasa, Raluca Paun, Tamara Popescu, Vlad Udrescu, Costinela Ungureanu, Petronela Zurba, Adrian Tudor, Mihai Vita

Durata spectacolului:
Partea I: 1h 50 min
Pauza: 20 min
Partea a II-a: 2h

𝐎𝐄𝐃𝐈𝐏 𝐑𝐄𝐆𝐄
de Sofocle
Traducerea: Theodor Georgescu, Constantin Georgescu
Regia: Declan Donnellan
Scenografia: Nick Ormerod
Muzica: Cari Tibor
Asistenta de regie: Laurentiu Tudor
Asistenta de scenografie: Adelina Galiceanu, Petri Stefanescu

Cu: Claudiu Mihail, Ramona Dragulescu, Vlad Udrescu, Tamara Popescu, Alex Calangiu, Nicolae Vicol, Iulia Colan, Angel Rababoc, Raluca Paun, Ovidiu Carstea, Eugen Titu, Corina Druc, Bruno Noferi, Ioana Andone, Irina Danciu, Adelina Galiceanu, Roxana Mutu, Mihai Alexandru Purcaru, Petri Stefanescu, Catalina Vinatoru, Iarina Zidaru, Ioana Vicol, Romana Vicol

Spectacol itinerant, recomandat persoanelor peste 16 ani

Durata spectacolului: 1h 20 min

TEATRUL NATIONAL „MARIN SORESCU” CRAIOVA
https://tncms.ro
https://www.facebook.com/tncms.oficial
https://www.instagram.com/teatrul_national_craiova

Teatrul National „Marin Sorescu” din Craiova este unul dintre cele mai importante teatre din tara, cu o traditie de peste 170 de ani si cu o activitate internationala de prestigiu a carei lunga si bogata istorie a culminat cu spectacolele legendare ale lui Silviu Purcarete, prezentate in cadrul celor mai importante festivaluri de teatru din intreaga lume dar si cu imensul succes international al Festivalului Shakespeare, care aduce in Romania spectacole de pe cinci continente, la fiecare doi ani.

Acum, cu o viziune contemporana, teatrul abordeaza perspectivele prezente si viitoare, adresandu-se unui spectru din ce in ce mai larg de public, in conformitate cu provocarile actuale.