Comunicate Psihologie

Cherofobia: frica de fericire si cum putem sa o depasim

Fericirea si bunastarea sunt considerate a fi componente esentiale pentru o viata de succes si implinita. In 2012, Organizatia Natiunilor Unite a proclamat ziua de 20 martie drept Ziua Internationala a Fericirii pentru a recunoaste importanta bunastarii ca obiectiv universal pentru toti oamenii. Recomandarile de politici publice au subliniat o abordare mai echilibrata a cresterii economice, intentionand sa promoveze rezultatele societale ale fericirii, dezvoltarii durabile si eradicarii saraciei.
Cu toate acestea, in opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), exista foarte multi oameni care se tem de fericire, ba chiar adopta o rezistenta vadita, fenomen pe care cercetatorii s-au validat stiintific in Manualului de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Mintale (DSM-5) drept “cherofobia”.
“Pentru multe culturi non-occidentale, importanta fericirii este redusa sau cel putin ia o pozitie inferioara in comparatie cu alte obiective sociale. Acest lucru este cauzat, in parte, de faptul ca fericirea personala este promovata in culturile individualiste, mai degraba decat colectiviste. De exemplu, in societatile individualiste, cum ar fi SUA si Europa de Vest/Nord, drepturile, libertatea si preferintele personale ale fiecarui individ sunt accentuate fata de nevoile si asteptarile unui grup, cum ar fi familia, grupurile de egali sau comunitatea. De cealalta parte, in societatile colectiviste precum Asia de Est si America Centrala/de Sud, nevoile si aspiratiile unui grup important au prioritate fata de principiile individului. Ca atare, in timp ce fericirea personala poate fi scopul principal pentru occidentali, alte culturi pun mai multa pret pe apartenenta si armonie sociala. Rezulta ca, daca scopul principal al unei anumite culturi sunt relatiile sociale, fericirea personala poate sa nu aiba atata semnificatie. Mai mult decat atat, fericirea personala poate fi chiar perceputa ca daunatoare armoniei sociale. Ideea ca fericirea poate sa nu sublinieze intotdeauna binele social pune bazele conceptului de cherofobie”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.

5 simptome ale cherofobiei
In prezent nu exista criterii de diagnostic pentru cherofobie; totusi, conditiile bazate pe frica sunt de obicei clasificate ca tulburari de anxietate in DSM-5.
Simptome cognitive: (1) Sa crezi ca daca te simti fericit te face o persoana rea; (2) Sa crezi ca a fi fericit va duce la ceva rau; (3) Sa crezi ca nu trebuie sa-ti exprimi fericirea in cazul in care ii supara pe altii.
Simptome comportamentale: (1) Evitarea adunarilor sociale vesele; (2) Respingerea relatiilor sau oportunitatilor de viata care pot aduce fericire si succes.

Motive pentru aversiunea fata de fericire
Psihologul Laura Maria Cojocaru afirma ca sunt cel putin 6 motive pentru care oamenii au o anumita aversiune fata de conceptul de fericire.
1. Daca esti fericit, este mai probabil sa ti se intample lucruri rele. “Ai avut vreodata senzatia, cand lucrurile merg extrem de bine, ca un lucru rau trebuie sa fie pe cale sa se intample? Convingerea ca fericirea poate cauza sau poate fi urmata de tristete sau evenimente adverse (”dupa bine, vine rau”), pare a fi o credinta des intalnita in subconstientul uman”, afirma specialistul.
2. Frica de emotii intense. In mod similar, un alt curent de gandire se concentreaza pe „frica de emotie”, in care indivizii au anxietate cu privire la starile afective intense, deoarece se tem ca isi vor pierde controlul asupra emotiilor sau asupra reactiilor comportamentale la acele emotii
3. Frica de pierdere a fericirii. O alta idee este ca indivizii pot fi contra fericirii deoarece se tem de pierderea potential devastatoare a fericirii nou atinse mai mult decat pretuiesc atingerea initiala.
4. A fi fericit te face o persoana mai rea.Unii indivizi, din culturile occidentale si non-occidentale, cred ca a fi fericit poate face pe cineva mai rau (atat din punct de vedere moral, cat si din alt punct de vedere). Oamenii se pot teme de fericire pentru ca s-ar simti vinovati daca ar atinge fericirea; adica, indivizii se pot simti oameni rai din punct de vedere moral, deoarece stiu ca altii sufera”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.
5. Exprimarea fericirii este daunatoare pentru tine si pentru ceilalti.Pe langa faptul ca se simt fericiti, exista credinta in randul unor indivizi si culturi ca exprimarea fericirii ar trebui, de asemenea, evitata din cauza consecintelor sale potential negative atat pentru individ, cat si pentru cei din jurul lor. De exemplu, in unele culturi, afisarea exterioara a succesului si a fericirii poate provoca invidie, astfel incat afectul pozitiv asociat cu fericirea poate fi compensat de sentimentele negative de vinovatie si discordie. In mod similar, in alte culturi, indivizii ezita adesea sa urmareasca sau sa demonstreze fericirea sau succesul din cauza credintei in „ochiul rau” – ideea ca succesul vizibil poate duce la invidie sau suspiciune din partea altora, ducand la nenorocirea si nefericirea suprema a individului”, afirma specialistul.
6. Cautarea fericirii este daunatoare pentru tine si pentru ceilalti. “Ideea ca urmarirea activa a fericirii poate avea consecinte negative exista la indivizi din multe culturi. De exemplu, s-a sustinut ca o cautare ingusta a fericirii este centrata predominant pe sine, ceea ce poate determina oamenii sa actioneze mai egoist, ducand la efecte daunatoare asupra celorlalti (Ricard, 2011). Acest lucru poate opera, de exemplu, prin vatamarea pasiva a altora prin neglijare.

Psihologul Laura Maria Cojocaru: “Fericirea reprezinta chintesenta vietii”
„Multi dintre noi am simtit poate, la un moment dat, o teama de a fi prea fericiti fundamentata pe ideea ca acest sentiment ar putea sa nu dureze si ca in cele din urma ne putem confrunta cu dezamagirea. Din orice unghi am privi cherofobia si indiferent de mediul nostru cultural, cu totii meritam sa traim o viata fericita. Aceasta nu este o opinie occidentalizata, ci o conditie de baza pe care toti oamenii, ar fi firesc si sanatos, sa-si doreasca sa o atinga. Cu totii ar trebui sa fim multumiti si plini de experiente care ne aduc sens, scop si succes si sa nu lasam fricile sa ”profite” de mintea noastra si sa impiedice minunatele oportunitati ale vietii. In aproape toate filosofiile, fericirea reprezinta chintesenta vietii si este o valoare pe care ar trebui sa o protejam de influente nesanatoase si sa o promovam din generatie in generatie”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI) si presedinte si fondator al Asociatiei ”Generatia Iubire” este Psihoterapeut si Trainer in Programare Neuro-Lingvistica. A studiat natura mintii umane urmand 9 formari profesionale cu abordari diferite – psihoterapie integrativa, hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, psihoterapie de cuplu si familie, psihologie clinica, neuro-programare lingvistica, terapii florale Bach, consultant Panorama Sociala, instructor international yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghideaza oamenii atat in sedinte individuale cat si de grup si organizeaza cursuri si traininguri in Romania, cu scopul de a-i face pe oameni sa-si acceseze si utilizeze la potential maxim resursele interioare.