Comunicate Psihologie

Explicatiile psihologului Laura Maria Cojocaru: Bullying-ul si efectele sale asupra sanatatii mentale

  Bullying-ul este orice comportament nedorit sau agresiv al unei persoane care incearca in mod intentionat sa te supere, sa raneasca sau sa aiba putere asupra ta. Bullying-ul are loc in randul copiilor, adolescentilor si tinerilor, fie in persoana, online, fie prin intermediul retelelor sociale. Adultii pot fi, de asemenea, hartuiti, atat in grupuri sociale, cat si la locul de munca.
In opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), este important sa recunoastem diferenta dintre bullying si lupta, deoarece uneori pot arata foarte asemanatoare.
   “Luptele au loc intre doi oameni care au putere egala, fie ca este vorba de forta, dimensiune sau intelect. Bullying-ul se intampla intre cineva care are mai multa putere (fizica, sociala, contextuala etc.) si este mai agresiv decat persoana vizata. Un bataus foloseste aceasta putere – indiferent daca este puterea fizica, pentru a fi mai popular sau a cunoaste informatii jenante – pentru a rani sau pentru a controla persoana pe care o agreseaza. Persoana care este hartuita poate avea greutati sa se apere si se poate simti din ce in ce mai neputincioasa fata de persoana care o hartuieste. Poate fi dificil pentru parinti sau persoane cu roluri de autoritate (profesori, antrenori, sefi) sa identifice daca o persoana este hartuita – sau agreseaza pe altcineva – pentru ca deseori se intampla in afara vederii lor”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Totodata, specialistul este de parere ca acest comportament de agresiune creeaza o cultura a fricii si are un impact negativ asupra tuturor celor implicati. A fi hartuit poate afecta grav bunastarea fizica, emotionala, academica si sociala a unei persoane. Multi dintre cei care sufera de bullying nu au incredere, se simt prost cu ei insisi, au putini prieteni si petrec mult timp singuri.
   “A fi hartuit este dureros si stresant si este ceva despre care multor oameni le este greu sa vorbeasca. Cei care sunt hartuiti se intreaba continuu: “de ce eu?” S-ar putea sa se simta rusinati si jenati de ceea ce li se intampla, chiar sa declanseze sentimente de vinovatie. Comportamentul de agresiune poate avea efecte devastatoare asupra unei persoane, care pot dura pana la varsta adulta. In cel mai rau caz, a fi hartuit i-a determinat pe copii si tineri la auto-vatamare si chiar la sinucidere”, afirma psihologul Laura Maria Cojocaru.

  Tipuri de comportament de bullying
Bullying-ul ia multe forme diferite si poate afecta atat copiii, cat si adultii. De la hartuirea fizica si verbala pana la hartuirea sociala si cibernetica, aceasta forma de comportament agresiv nedorit poate fi mai evidenta de detectat sau mai subtila. Aceasta presupune ca o persoana sa provoace in mod intentionat si in mod repetat disconfort sau rani altei persoane fara motiv. In general, o persoana agresata nu este capabila sa se apere si probabil ca nu se afla intr-o pozitie de putere. Pentru a preveni si a atenua agresiunea atunci cand apare, este important sa cunoasteti semnele si tipurile. Se poate intampla in orice moment, context sau locatie, inclusiv online si prin intermediul unui telefon mobil.
Exista doua moduri largi de agresiune prin bullying: directa si indirecta. Bullying-ul direct are loc intre persoanele implicate intr-o situatie, in timp ce actiunile indirecte implica alte persoane, cum ar fi transmiterea de insulte sau raspandirea de zvonuri. Hartuirea indirecta provoaca in cea mai mare parte un rau prin deteriorarea reputatiei sociale, a relatiilor cu semenii si a stimei de sine a altei persoane. Bullying-ul implica un comportament repetat, agresiv pe o perioada de timp si este clasificat in patru moduri principale: fizic, verbal, social si cibernetic si doua moduri secundare: rasist si sexual”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.

  Tipuri de bullying:

1. Bullying-ul fizic este cel mai evident tip de comportament de hartuire de observat si implica vatamarea corpului sau a bunurilor unei persoane. Acest lucru poate lua forma lovirii, lovirii cu picioarele, impiedicarea, ciupirea, impingerea sau deteriorarea proprietatii altei persoane si poate provoca vatamari fizice atat pe termen scurt, cat si pe termen lung;
2. Bullying-ul verbal presupune rostirea sau scrierea de cuvinte rautacioase si include insulte, tachinari, intimidare, comentarii sexuale neadecvate, remarci homofobe sau rasiste sau abuz verbal. In timp ce comportamentul de agresiune verbala poate incepe inofensiv sau intr-un context de gluma, poate escalada rapid, provocand suferinta emotionala;
3. Bullying-ul social este adesea mai greu de recunoscut, deoarece implica afectarea reputatiei sau a relatiilor cuiva. Denumit uneori hartuire relationala, acest tip de comportament de hartuire implica excluderea sau marginalizarea cuiva in mod intentionat, a le spune oamenilor sa nu fie prieteni cu acea persoana, raspandirea de zvonuri neadevarate si/sau jenarea intentionata in public.
4. Bullying-ul cibernetic poate fi deschis sau ascuns, deoarece implica comportamente de agresiune prin tehnologii digitale, cum ar fi computerele si smartphone-urile. Din cauza naturii tehnologiei, acest lucru se poate intampla in orice moment si poate include texte abuzive, e-mailuri sau postari pe retelele sociale, excluderea deliberata a unei persoane online, raspandirea de zvonuri si imitarea altora prin utilizarea informatiilor lor de conectare.
5. Bullying-ul rasist sau rasial poate include toate celelalte tipuri de hartuire, chiar si atacuri fizice. Include: batjocorirea sau intimidarea cuiva din cauza rasei sale, devalorizarea originii rasiale a cuiva, discreditarea practicilor religioase sau culturale ale cuiva, insultarea discursului unei persoane, felul in care se imbraca sau obiceiurile sale;
6. Bullying-ul sexual include orice contact fizic sexual nedorit, comentarii neadecvate sau hartuire online. Include: trimiterea sau postarea de fotografii, mesaje sau videoclipuri cu caracter sexual explicit, facerea de comentarii sexuale nepotrivite, glume sau gesturi cu mainile, raspandirea de zvonuri sexuale, apucarea sau atingerea intr-o maniera sexuala, supunerea la presiuni pentru sex sau fotografii sexual explicite.

  Efectele bullying-ului
Bullying-ul ii afecteaza toti cei implicati si nu doar persoana vizata, inclusiv pe cei care agreseaza si pe cei care sunt martori la actiune. In timp ce multe cazuri raportate de agresiune afecteaza copiii, adultii sunt, de asemenea, susceptibili la efectele daunatoare ale acestui comportament.
Are un impact asupra sanatatii mintale a unei persoane si este legat de multe rezultate negative, inclusiv abuzul de substante si, in cazuri extreme, ganduri sau sentimente suicidare.
Efectele fizice si emotionale ale agresiunii pot include: risc mai mare de a dezvolta depresie si anxietate, sentimente crescute si mai frecvente de tristete si singuratate, modificari ale tiparelor de somn, inclusiv insomnie sau epuizare, modificari ale tiparelor alimentare si ale apetitului, pierderea interesului si a dorintei pentru activitati, mai multe afectiuni de sanatate, inclusiv bunastarea fizica a unei persoane. Cand se intampla la locul de munca, capacitatea unei persoane de a se concentra si de a performa este afectata si poate duce la un mediu toxic pe termen lung. Agresorii pot viza indivizi care reprezinta o amenintare pentru ei, cu scopul de a face individul sa se simta mai putin increzator si mai inadecvat la locul de munca. Dar chiar si a fi martor la acest tip de hartuire poate avea un impact daunator. Un studiu a constatat ca un spectator are un risc crescut de a dezvolta simptome depresive in urmatoarele 18 luni dupa ce apare agresiunea”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.

  Semne de agresiune prin bullying in cazul copiilor/adolescentilor
Bullying-ul apare in mod intentionat in afara vederii adultilor. Atunci cand exista semne de avertizare, acestea implica de obicei schimbari comportamentale si emotionale.
Semnele pe care este necesar sa le observam cand un copil este agresat includ: semne fizice precum taieturi, vanatai sau zgarieturi care nu sunt usor de explicat, incearca sa renunte la scoala, deodata incep sa se descurce prost la scoala, vin acasa tristi, lacrimati, deprimati sau prea obositi, isi pierd pofta de mancare sau dezvolta o tulburare de alimentatie, par mai stresati sau anxiosi decat de obicei, acuza dureri de cap, greata, dureri de stomac sau alte simptome fizice, au cosmaruri, tulburari de somn, insomnie sau probleme cu somnul”, afirma specialistul.

  Ce sa faci daca esti agresat?
Potrivit psihologul Laura Maria Cojocaru, atunci cand apare un comportament de agresiune, indiferent daca o persoana este tinta vizata sau un spectator, exista actiuni care pot fi intreprinse pentru a ajuta la oprirea comportamentului si pentru a-l preveni in viitor.
Incepeti prin a inregistra ceea ce se intampla, documentati cuvintele sau comportamentele agresorului si descrieti cand si unde a avut loc. Daca a avut loc prin e-mail, text sau retele sociale, tipariti acele cazuri in scopuri de documentare. Acest lucru va asigura o relatare detaliata a incidentului (incidentelor) atunci cand luati masuri. In timp ce furia, retragerea si teama de un stigmat pot determina o persoana agresata sa sufere singura si in tacere, este important sa raportati comportamentul de agresiune pentru a va asigura ca tiparul nu continua sa dauneze celor din jur. Ori de cate ori este posibil, pastreaza distanta intre tine si agresor in timp ce cauti sprijin. Comportamentul de agresiune este suparator si poate avea un impact semnificativ asupra sanatatii fizice si emotionale a unei persoane pe termen scurt si lung. Desi poate lua multe forme, fie directa sau indirecta, fie prin comportamente fizice, verbale, sociale si cibernetice, efectele daunatoare afecteaza nu doar persoana agresata, ci si pentru oricine este martor la actiune. Daca te confrunti cu bullying, este important sa documentezi, sa raportezi si sa cauti sprijin, amintindu-ti ca nu esti singur in experienta ta si ca ajutorul este disponibil”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI) si presedinte si fondator al Asociatiei ”Generatia Iubire” este Psihoterapeut si Trainer in Programare Neuro-Lingvistica. A studiat natura mintii umane urmand 9 formari profesionale cu abordari diferite – psihoterapie integrativa, hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, psihoterapie de cuplu si familie, psihologie clinica, neuro-programare lingvistica, terapii florale Bach, consultant Panorama Sociala, instructor international yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghideaza oamenii atat in sedinte individuale cat si de grup si organizeaza cursuri si traininguri in Romania, cu scopul de a-i face pe oameni sa-si acceseze si utilizeze la potential maxim resursele interioare.