Comunicate

O echipa de artisti, teoreticieni, antropologi si biologi a inceput cercetarea la Marea Neagra, pentru realizarea unui Muzeu al Litoralului Romanesc

Asociatia Forumul Artelor Vizuale, alaturi de un grup transdisciplinar de artisti si teoreticieni, in colaborare cu specialisti internationali din domeniul digitizarii, prezervarii si promovarii artistice a arhivelor, a demarat un amplu proiect de cercetare la Marea Neagra, avand ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Romanesc. Antropologi, biologi, filosofi, alaturi de reprezentanti ai scolilor superioare de arta sau stiinte umaniste din Bucuresti, Cluj, Iasi, isi unesc eforturile intr-o cercetare care are ca scop cunoasterea si promovarea litoralului romanesc. Proiectul este realizat cu sprijinul comunitatii locale de colectionari de artefacte si al organizatiilor culturale regionale. Pe termen lung, echipa urmareste ca acest muzeu virtual sa capete si un corp fizic, recontextualizand initiative precum muzeul de istorie interbelic infiintat de dr. Horia Slobozeanu la Eforie Sud, in propria casa.

Proiectul Arhivele Litoralului construieste strat cu strat, in imagini si naratiuni, asa numitul oras “Litoral” (Constantin Cioroiu, Ghid sentimental), regiunea care se intinde de-a lungul tarmului marii si cuprinde vietile locuitorilor de sezon, dar si ale celor permanenti. In cartile postale, orasul “Litoral” se vede de regula de la malul marii, o intindere de nisip cu constructii si oameni echipati dupa moda timpului lor pentru baile de aer ori de soare: cu bonete, umbrele de dantela, costume de mariner, chimonouri Chio Chio San sau slipuri comuniste de supraelastic. In maruntaiele vietii cotidiene, intime, de dincolo de carti postale si de loisir-ul “water front”, intram cu ajutorul fotografiilor de familie si al istoriei personale a locuitorilor care povestesc cu placere despre stralucirea cazinoului pe apa de la Eforie Sud, unic in Romania, si decaderea sa dupa iarna geroasa care, in 1928, a transformat marea intr-o sculptura de gheata, despre penuria de apa care era adusa cu cisternele pe calea ferata si abundenta vinului rece consumat pe vremuri cu plasa sau cu butoiul, despre diminetile petrecute de copiii anilor 60-70 carand bagajele turistilor germani, polonezi sau danezi si amiezile petrecute pe plaja investigand buncarele rusesti din beton sau jucandu-se Poarca si Tarile.
La Eforie Sud, cea mai veche statiune, se suprapun straturi care aduna peste 100 de ani de viata, incepand cu primul capitol de vilegiatura, scris de Ioan Movila, avocat si om de afaceri plecat din Moldova cu familie si acareturi, la finalul sec. al XIX-lea, pentru a investi in ceea ce, pe 20 septembrie 1899, devenea statiunea balneara si climaterica Movila – Techirghiol (bai calde de namol, bai reci de lac si de mare). Sub noul nume Carmen Sylva, in perioada interbelica statiunea, cu ale sale hoteluri-han si gradini unde se asculta jazz si se dansa pana tarziu (Camil Petrescu, Patul lui Procust), cu pavilion de muzica pe faleza, teatru, muzeu de istorie si chiar un mic aeroport, devine “un vis frumos de arta si indrazneala” (Ion Adam), o destinatie “preferata marilor statiuni din tari cu traditie precum Franta, Italia, Cehoslovacia, Elvetia” (Victor Nicolai). Salutarile de vara spre rude si prieteni vor pleca apoi purtand stampila Vasile Roaita, Eforie Sud, numele sub care a respirat localitatea in comunism si postcomunism, cu o noua infatisare si schimbari urbanistice care au transformat-o intr-o statiune populara pentru oamenii muncii. Astazi ea pastreaza cate ceva din toate straturile anterioare de locuire, cladiri de patrimoniu, marturii si semne din diferite perioade istorice.

Lansata la mijlocul lunii iulie in Eforie Sud, cercetarea colaborativa si transdisciplinara Arhivele Litoralului se va extinde in urmatorii doi ani catre Constanta si 2 Mai urmarind identificarea si digitizarea unui numar semnificativ de colectii de fotografii si carti postale, obiecte si materiale documentare legate de baile de soare, aer si namol. Acestora li se vor adauga esentiale informatii cu privire la moravurile si povestile vechilor statiuni, rezultand o arhiva vie de imagini, inregistrari audio-video si obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului romanesc de la finele secolului al XIX-lea, pana in perioada comunista si postcomunista. Pornind de la aceste documente, artisti invitati vor produce lucrari cu rol de alternativa a istoriei oficiale. Arhivele Litoralului va functiona ca instrument cultural si educational dedicat specialistilor si publicului larg dar si ca hub de comunicare al comunitatii locale cu specialisti nationali si internationali.

Raluca Oancea, curatorul proiectului, declara in acest sens ca “arhiva va constitui o istorie subiectiva, o alternativa la naratiunile oficiale, in acord cu interpretarile oferite de Michel Foucault sau Hal Foster, filosofi si teoreticieni ai arhivelor, dar si un mod de relationare al comunitatilor multiculturale de pe litoral si un prilej de a lansa o filosofie a namolului, element de legatura la nivel corporal, social si articulatie intre Eros si Tanatos.”

Rezultatele acestor cercetari vor fi puse in discutie in cadrul unor ateliere si simpozioane organizate in orase ca Eforie Sud, Constanta, dar si in centre culturale din Bucuresti, Cluj sau Iasi, la care vor fi invitati importanti artisti care lucreaza cu arhive de imagini si sunet, specialisti din domeniul arhivarii cu prestigiu international, antropologi, biologi specializati in flora endemica. Institutele culturale si reprezentantele diplomatice partenere, precum Centrul Ceh, Ambasada Suediei la Bucuresti, vor initia explorari in arhivele proprii si in tarile de origine, in incercarea de a gasi fotografii ale vacantelor petrecute de cetatenii straini pe litoralul romanesc in perioada comunista sau postcomunista. Initiativa vizeaza pe termen lung realizarea unor legaturi strategice intre comunitati din diferite state ale Europei, intr-o perioada in care unitatea este esentiala.

PARTICIPANTI: Echipa de cercetare reuneste profesori universitari de arte vizuale, estetica, fotografie, comunicare din Bucuresti, Cluj si Iasi, angajati in cadrul Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti (Raluca Oancea, Raluca Paraschiv, Iosif Kiraly, Alexandra Croitoru), Universitatii de Arte George Enescu din Iasi (Matei Bejenaru, Cristian Nae, Catalin Gheorghe, Cristina Moraru), Universitatii de Arte si Design din Cluj (Razvan Anton), alaturi de specialisti in arhivarea fotografiei si a inregistrarilor sonore din cadrul Muzeului Taranului Roman (Iris Serban, Iuliana Dumitru), antropologi specializati in digitalizarea arhivelor si practici comunitare (Cristina Irian, antropolog si doctor UNARTE), specialisti din domeniul patrimoniului, biologiei si ecologiei. Acestora li se alatura Jon Dean sociolog si artist britanic, Kopacz Kund, cadru didactic la Universitatea Catolica Eszterhazy Karoly (UCEK), Calina Barzu cercetator la Nederlands Fotomuseum, Rotterdam si arhivar Daguerreoase, Cristian Seusan, colaborator al proiectului land art bulgar ART NATURE “DUPPINI ART GROUP”. Comunicarea internationala este asigurata de cadrele academice (Irina Botea Bucan, doctorand Goldsmith College si profesor la Columbia University, Cristian Nae, curator al pavilionului Romaniei la Bienala de la Venetia, 2019) dar si de Emil Ghita fost manager cultural in cadrul Centrului Ceh din Bucuresti, care in 2021, prin asociatia FAV, a pus bazele programului Eforie Colorat.

Eforie Colorat a fost lansat, in anul 2021, ca un program cultural complex, dedicat turistilor si membrilor comunitatii locale, cat si comunitatii artistice sau grupurilor de ecologie la nivel national. Candva una dintre cele mai vizitate statiuni din Europa, Eforie Sud a ramas un loc marginalizat, aproape abandonat in cursul aventurii consumeriste iar gradina sa de vara, cu cel mai mare ecran de proiectie de pe litoral, s-a deteriorat ajungand o ruina. Curatata prin efortul organizatorilor, gradina isi revendica acum functia initiala de spatiu cultural si loc de intalnire comunitar. Organizat de Forumul Artelor Vizuale, in parteneriat cu Centrul Ceh si primaria Orasului Eforie si Radef Romania Film, programul Eforie Colorat isi propune revitalizarea spatiilor culturale de la malul Marii Negre prin arta contemporana, organizarea de rezidente si discutii. Eforie Colorat reuneste comunitatea artistica, decidentii din administratiile locale si centrale, alaturi de grupurile activiste, intr-un efort comun de a formula solutiile actuale de reabilitare, o oferta culturala alternativa si o noua sansa de dezvoltare.

ECHIPA ORGANIZARE:
Organizatori: Emil Cristian Ghita, Alexandra Dumitrescu, Raluca Paraschiv, Ionut Cosmin Idu, Theodor Sarbu, Andreea Solba | Curator: Raluca Oancea | Grafica: Andrei Turenici | Comunicare: Evantia Barca |

ARHIVELE LITORALULUI

Proiect dezvoltat de Asociatia Forumul Artelor Vizuale (FAV), in parteneriat cu Primaria Eforie, Centrul Ceh, Institutul National al Patrimoniului, Ambasada Suediei la Bucuresti, Centrul Cultural “Teodor Burada” Constanta, Constanta South Container Terminal SRL, Muzeul National al Taranului Roman, Universitatea Nationala de Arte George Enescu din Iasi, Universitatea de Arte si Design Cluj Napoca, RADEF Romania Film, Agentia Nationala de Presa AGERPRES si Asociatia Aici a Stat

Cofinantat de AFCN

Parteneri media:

Agerpres, Market Watch, Propargarta, Vice.com, AARC, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Magazin Istoric, Revista Zeppelin, Revista Samizdat, UZPR, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile si Nopti, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, MovieNews, Metropola Constanta, CT 100, Radio Constanta, Feeder, DigitizArte, stiri.ong, Munteanu, E T A J Magazine, Igloo

*Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii”