Muzeul Național de Artă Contemporană din București deschide în sezonul toamnă-iarnă trei expoziții noi, care acoperă teme diverse — de la dialogul dintre generații artistice și documentarea muncii feminine până la recuperarea patrimoniului modernist prin joc. Cele trei proiecte sunt găzduite în spații diferite ale instituției și rămân deschise publicului până la începutul anului 2027.
Salonul Național de Artă Contemporană reunește artiști din generații diferite
În Sala de marmură a MNAC poate fi vizitată, până la 6 decembrie, expoziția „SNAC 2026: Fragmente pentru un inventar al prezentului”. Lucrările expuse au fost selectate printr-un apel de aplicații și prin invitații directe din partea organizatorilor, reunind artiști emergenți alături de nume consacrate sau aflate la mijlocul carierei. Salonul Național de Artă Contemporană este, potrivit sursei, cea mai amplă manifestare expozițională a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Selecția cuprinde lucrări de pictură și grafică, sculptură, ceramică, readymade, textile, mozaic, colaj și instalație. Temele abordate variază de la spațiul cotidian, mediul urban și arhitectură până la locuri marcate de istorie, natură, experiențe personale, figura umană și relațiile interumane. Printre artiștii prezenți se numără Eugen Raportoru, Horea Paștina, Liviu Stoicoviciu, Lilian Theil, Irina Dragomir, Zoe Vida Porumb, Ștefan Pelmuș, Marilena Preda Sânc, Marijana Bițulescu, Mihai Sârbulescu, Constantin Flondor, Suzana Fântânariu, Ramona Țopescu Trăistaru și Marat Paul Baraka.
Curatoarea Raluca Ilaria Demetrescu a formulat astfel miza expoziției:
„SNAC 2026 oferă o imagine parțială a scenei artistice din România, determinată de selecția acestei ediții, dar relevantă prin varietatea lucrărilor și prin relațiile care se stabilesc între ele.”
Raluca Ilaria Demetrescu, curatoare
Arhivă video despre muncă, corp și ritm, documentată în patru țări
La etajul 4 al MNAC, până la 17 ianuarie 2027, este deschisă expoziția „Femei la muncă – Intersecții, ritmuri, continuități”, semnată de Simona Deaconeasa și Flor Firvida Martin. Cele două artiste au inițiat în 2023 o arhivă video și coregrafică ce documentează dialoguri cu femei, persoane trans și nonbinare din Europa de Est și America Latină. Filmările au avut loc în România, Mexic, Ecuador și Republica Moldova.
Instalația reunește 22 de interviuri care pot fi interpretate, potrivit sursei, prin prisma autoarei feministe Silvia Federici, pentru care femeia este o categorie istorică, modelată politic și social de diviziunea muncii productive și reproductive. Publicul este invitat, prin această expunere, la o discuție despre satisfacția financiară sau sufletească a muncii, despre pregătirea corpului pentru și după activitate, dar și despre chinul pe care un anumit tip de muncă îl poate implica.
Flor Firvida Martin este coregrafă și cercetătoare din Argentina, cu reședința în Mexic; ea a locuit în comunitatea Reynosa, la granița dintre Mexic și SUA, pentru a investiga modul în care violența modifică experiențele corporale, cartografiind senzorial și afectiv aceste teritorii. Simona Deaconescu lucrează la intersecția dintre film, coregrafie, video de dans și instalație, analizând tensiunea dintre sisteme macro-politice și ritmuri individuale prin arhive și mărturii personale.
Curatoarea Alexandra Mihali consideră că expoziția devine o lucrare esențială prin reunirea poveștilor unor persoane din America Latină și din Europa de Est — unele voci puternice prin activism și anduranță, altele subtile în interiorul comunităților în care își construiesc viața.
Modernismul arhitectural, explorat printr-un labirint cu păpuși și joc participativ
Tot până la 17 ianuarie 2027, la Parter/Supantă al MNAC, poate fi văzută expoziția „Reziliența basmului uitat: Modernismul”, concepută de artista Maria Mandea. Proiectul propune recuperarea prin joc a patrimoniului modernist din Franța și România, construind un cadru de înțelegere pentru arhitectura acestei perioade. Labirintul expozițional aduce în prim-plan „păpușa” — un obiect de zi cu zi, trecut cu vederea, asemeni detaliilor arhitecturale pierdute în dinamica vizuală a cotidianului, potrivit descrierii proiectului.
Vizitatorul este plasat în poziția de co-creator printr-o acțiune directă, în timp ce personajele-mediator se transformă în spectatori. Potrivit curatoarei Alexandra Elisabeta Moț, proiectul mizează pe personaje fotografiate în relație cu edificii moderniste mai mult sau mai puțin recognoscibile. Maria Mandea construiește astfel de personaje de peste un deceniu în cadrul practicii Micul Haos, folosindu-le ca instrument de cercetare a spațiului și a memoriei. Ea creează jocuri-instalații la scară mare, accesibile în muzee și spații publice, inclusiv la MNAC București și la Ars Electronica Center Linz.
Maria Mandea a explicat, pentru curatorial, intenția din spatele demersului:
„Am încercat să găsim cele mai interesante povești ale unor arhitecți din perioada modernă și cum putem să-i transpunem pe ei în această lume de joacă.”
Maria Mandea, artistă
Sursa articol: https://curatorial.ro/arta/noua-arhitectura-expozitionala-la-mnac-galerie-foto/
Sursa foto: fusion-of-horizons / Wikimedia Commons / CC BY 2.0













