Peste 200 de lucrări și obiecte din colecțiile unor mari instituții culturale românești sunt reunite în expoziția „Război și pace”, găzduită în Pavilionul Istoric al Art Safari New Museum din București. Semnată de Dragoș Vărșăndan, expoziția propune un parcurs vizual prin secole de conflict și pace, de la Columna lui Traian până la propaganda comunistă, cu lucrări de Grigorescu, Aman și Tonitza, alături de fotografii, documente și obiecte de patrimoniu.
Un eseu vizual despre conflict și fragilitatea păcii
Dragoș Vărșăndan a conceput expoziția ca pe un eseu despre felul în care violența a fost, de-a lungul istoriei, învestită cu sens și glorie, în timp ce pacea a rămas o stare trecătoare. Traseul expozițional pornește de la reprezentările antice ale războiului și ajunge, prin ororile Primului Război Mondial și lupta de clasă promovată de propaganda comunistă, la modul în care arta românească a consemnat starea permanentă de conflict. Autorul expoziției a explicat demersul său:
„«Război și pace» este o expoziție despre trecut, care s-a născut dintr-o neliniște foarte prezentă. Pentru a spune o poveste completă, am avut de asamblat un puzzle ale cărui piese se află în colecțiile mai multor instituții.”
Dragoș Vărșăndan, autorul expoziției
Piesele expuse includ obiecte cu o puternică încărcătură simbolică: sabia lui Tudor Vladimirescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu, Eroina de la Jiu, provenite din colecția Muzeului Național de Istorie a României, dar și fotografiile lui Carol Popp de Szathmári și schițele lui Nicolae Grigorescu realizate pe front. Scenografia expoziției îi aparține Dianei Nicolaie, consultantul științific este dr. Cornel Ilie, iar coordonarea a fost asigurată de Monica Dumitru.
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale ale României, Institutul de Istoria Artei, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul de Artă Brașov, Complexul Muzeal Arad, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Agenția Națională de Presă AGERPRES și Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.
Colecții împrumutate din toată țara
Biblioteca Academiei Române a pus la dispoziție 26 de bunuri culturale mobile din Cabinetul de Stampe, Muzică, Hărți, reprezentând lucrări de grafică semnate de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser și Ștefan Stoica Dumitrescu. Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, a subliniat că instituția a împrumutat și două albume fotografice ale lui Carol Popp de Szathmári, șase fotografii din secolul al XIX-lea, precum și o fotografie inedită care îi înfățișează pe Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939 — aceasta din urmă contribuind la expoziția „Brâncuși și muzele sale”.
Carol Popp de Szathmári, pictor și fotograf al Curții Domnești, a însoțit armata română în Bulgaria în timpul Războiului de Independență. Albumele „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din Campania 1877–1878”, din colecția Bibliotecii Academiei Române, cuprind imagini cu tabere, spitale de campanie și poziții militare. Fotografiile pe hârtie albuminată funcționează atât ca documente istorice, cât și ca exemple ale reprezentărilor oficiale ale epocii. Unul dintre albume este dedicat lui Ion Kalinderu, administrator al Domeniilor Coroanei și colecționar de artă. Fotografia „Răniți la Ambulanța Grivița”, realizată de același Szathmári, înfățișează consecințele fizice ale luptelor: corpuri imobilizate, bandaje și îngrijire acordată în aer liber, într-un registru diferit de cel al imaginilor eroice.
Din colecția aceleiași biblioteci fac parte și lucrări ale pictorilor de front Nicolae Grigorescu și Sava Henția. Desenul în cărbune „Dorobanți în tranșee” al lui Grigorescu îi înfățișează pe soldații de infanterie adăpostiți în tranșee, surprinzând așteptarea și rezistența acestora. Lucrarea face parte din seria dedicată Războiului de Independență, inspirată de experiența artistului ca pictor de front alături de trupele române. Sava Henția este reprezentat prin „Scenă de război” (1877–1878), desen în creion care înfățișează soldați adunați în jurul unui cal mort, cu fum ridicându-se în planul îndepărtat. Această lucrare face parte dintr-un număr restrâns de scene de luptă realizate de Henția pe această temă, alături de „Soldați în poziție de tragere”. Spre deosebire de scenele de campanie desenate direct la fața locului, aceste compoziții de luptă au fost concepute ulterior în atelier, probabil ca schițe pregătitoare pentru un tablou batalist de mai mari proporții, niciodată finalizat.
Tot din colecția Bibliotecii Academiei Române provine și revista „Nu te lăsa!”, realizată în captivitate de Nicolae Tonitza împreună cu Constantin Vlădescu și inginerul C. Bunescu. Tonitza fusese luat prizonier în luptele de la Turtucaia, în septembrie 1916, și internat în lagărul de la Kîrdjali, în Bulgaria. Publicată în manuscris, în patru numere cu apariție neregulată, revista umoristică era menită să susțină moralul camarazilor de captivitate. În expoziție pot fi văzute coperta din 8 noiembrie 1917, pagina cu rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează” (1917, tuș și acuarelă).
Muzeul Național de Istorie a României contribuie cu piese de referință ale patrimoniului național. Dr. Cornel Ilie, manager al instituției, a precizat că participarea la expoziție reprezintă o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric și artistic mai aproape de public, printr-un cadru care facilitează dialogul dintre istorie, artă și memoria colectivă. Printre exponatele MNIR se numără sabia lui Tudor Vladimirescu, portrete ale lui Alexandru Ioan Cuza și Carol I semnate de Carol Popp de Szathmári, lucrarea „Dorobanțul” de Nicolae Grigorescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu.
Muzeul Național Brukenthal pune și el la dispoziție lucrări din colecțiile sale. Raluca Teodorescu, manager al instituției, a arătat că patrimoniul muzeului păstrează mărturii ale unei Europe care a cunoscut războaie și schimbări politice, dar și perioade de construcție și dezvoltare culturală, și că împrumutul lucrărilor reprezintă o modalitate de a face colecția accesibilă unui public nou.
Despre Art Safari New Museum și informații practice
Art Safari New Museum este un proiect cultural național strategic, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan, și organizat de Centrul Cultural Art Society, fundație de utilitate publică, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1. Misiunea sa include apropierea artei de public și educarea noilor generații prin ateliere de artă, tururi ghidate și expoziții în spații neconvenționale, inclusiv în metroul bucureștean. În cele 18 ediții de până acum, proiectul a înregistrat peste un milion de vizitatori.
Expoziția „Război și pace” poate fi vizitată până pe 20 decembrie 2026, în Pavilionul Istoric al Art Safari New Museum, situat pe Strada Amzei nr. 13, București. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul artsafari.ro.
Sursa articol: https://zilesinopti.ro/2026/11/09/art-safari-new-museum-razboi-si-pace/
Sursa foto: Esma Nur Büyükgüçlü / Pexels













