Majoritatea dintre noi mancam ocazional peste masura. Poate petreci o zi intreaga la mesele de sarbatori, mananci prea multe prajituri sau mananci floricele pana te saturi la cinema.
Dar pentru unii oameni, aceasta indulgenta ocazionala se transforma intr-o tulburare de alimentatie compulsiva atunci cand mancatul excesiv pare scapat de sub control si se intampla in mod regulat. Este cea mai comuna tulburare de alimentatie, chiar daca se vorbeste cel mai putin despre ea si ramane adesea neinteleasa si stigmatizata.
Este esential sa intelegi ca mancatul compulsiv nu este doar despre exces, ci si despre o lupta profunda cu emotiile si comportamentele alimentare care afecteaza fiecare aspect al vietii unei persoane.
Angela Nutu, psihoterapeut si coach: “Tulburarea de mancat compulsiv este caracterizata prin pierderea controlului asupra cantitatii de alimente ingerate, sentimentul ca nu poti sa te opresti, chiar si cand ajungi sa simti o stare de disconfort. Aceste episoade sunt adesea urmate de sentimente de vinovatie, rusine si stres, dar nu sunt urmate de comportamente de compensare. Cei care sufera de aceasta tulburare se simt adesea jenati sau rusinati de episoadele de mancat excesiv. De multe ori, incearca sa isi restrictioneze sau sa isi reduca drastic alimentatia ca rezultat. Insa, acest lucru poate duce la dorinte si mai mari de a manca si la un ciclu continuu de mancat compulsiv.”
Tulburarile de alimentatie compulsiva sunt diferite de alte tulburari de alimentatie precum bulimia si anorexia. Anorexia apare atunci cand oamenii isi restrictioneaza sever cantitatea de mancare pe care o consuma, adesea pana la punctul de infometare. Cei care sufera de bulimie se imbuiba cu mancare, dar apoi o elimina rapid prin varsaturi sau exercitii fizice excesive. O persoana cu o tulburare de alimentatie compulsiva nu prezinta aceste comportamente extreme.
Cine este cel mai expus riscului de a dezvolta o tulburare de alimentatie compulsiva?
Tulburarea de alimentatie compulsiva este mai comuna la femei decat la barbati. Persoane de orice varsta pot avea aceasta tulburare, dar este cel mai frecvent intalnita la persoanele tinere si de varsta mijlocie. Varsta medie la care apare pentru prima data este de aproximativ 25 de ani. Poate afecta persoane subponderale, supraponderale sau cu greutate medie.
Multe persoane cu o tulburare de alimentatie compulsiva au o istorie lunga de diete. Au incercat si au esuat in multe diete si pot avea o imagine corporala negativa ca rezultat. In timp ce tin dieta, isi restrictioneaza caloriile sau anumite alimente pentru o perioada, dar apoi se intorc la vechiul mod de manca. Este, de asemenea, mai comuna la persoanele cu un nivel ridicat de stres in viata lor si care folosesc mancarea pentru a acoperi emotiile intense.
Ce provoaca mancatul compulsiv?
Studiile efectuate pana in prezent nu arata cu exactitate ce cauzeaza tulburarea de alimentatie excesiva. Cercetatorii constata ca tulburarile de alimentatie pot aparea din cauza unei combinatii complexe de factori genetici, biologici, comportamentali, psihologici si sociali. Aceasta combinatie include gene specifice, biologia unei persoane, imaginea corpului si stima de sine, experiente sociale, istoricul de sanatate a familiei si, uneori, alte boli de sanatate mintala.
Studiile sugereaza ca persoanele cu tulburare de alimentatie excesiva pot folosi supraalimentarea ca o modalitate de a face fata furiei, tristetii, plictiselii, anxietatii sau stresului.
Cum stii daca ai o tulburare de alimentatie compulsiva?
Tulburarea de alimentatie compulsiva este caracterizata in principal de o aparitie regulata a consumului de cantitati mai mari de mancare decat ar consuma majoritatea oamenilor in situatii similare. Alte semne includ:
- Senzatia ca nu poti controla comportamentul alimentar, de exemplu, nu te poti opri odata ce ai inceput sa mananci.
- Consumul unor cantitati mult mai mari de mancare decat de obicei intr-o perioada scurta de timp, cum ar fi doua ore.
- Mancatul chiar si atunci cand esti satul sau nu iti este foame.
- Mancatul foarte rapid in timpul episoadelor de mancat compulsiv.
- Mancatul pana te simti inconfortabil de plin.
- Mancatul adesea singur sau in secret.
- Sentimente de depresie, dezgust, rusine, vinovatie sau suparare legate de mancat.
Persoanele cu tulburari de alimentatie compulsiva devin adesea experte in ascunderea comportamentelor lor alimentare. Pot nega ca exista o problema sau mint in legatura cu cantitatea de mancare pe care o consuma.
Mancatul compulsiv poate duce la obezitate, probleme articulare, boli de inima, diabet de tip 2 si apnee in somn. Poate creste anxietatea, depresia si tulburarile de consum de substante.
Cum este tratata tulburarea de alimentatie compulsiva?
Depasirea oricarei tulburari de alimentatie este o provocare, deoarece nu poti evita mancarea sau situatiile sociale care includ mancare.. Corpul tau are nevoie de mancare pentru a supravietui si a prospera. Totusi, recuperarea este posibila si multe persoane reusesc sa depaseasca complet mancatul compulsiv.
Tratamentul trebuie sa abordeze emotiile legate de mancatul compulsiv, inclusiv rusinea si imaginea de sine negativa. Recidiva este probabila pana cand aceste aspecte sunt abordate si, de obicei, este necesar ajutorul profesional. O combinatie de terapie cognitiv-comportamentala si un program sanatos de viata poate ajuta o persoana sa faca fata declansatorilor, imaginii corporale negative si depresiei. Terapia ajuta la recastigarea sentimentului de control asupra comportamentelor si imbunatati abilitatile de gestionare a stresului.
Pana ajungi la un specialist, iata cateva lucruri pe care le poti face imediat pentru a opri mancatul compulsiv:
- Identifica declansatorii emotionali: Incearca sa observi ce emotii sau situatii declanseaza mancatul compulsiv. Noteaza-le intr-un jurnal si urmareste frecventa aparitiei lor.
- Mananca constient: Incearca sa mananci mai incet, sa savurezi fiecare muscatura si sa te concentrezi pe gustul si textura alimentelor. Acest lucru poate ajuta la reducerea impulsului de a manca in exces.
- Planifica mesele si gustarile: Stabileste un program regulat de mese si gustari si incearca sa te tii de el. Acest lucru poate ajuta la reducerea senzatiei de foame care poate duce la mancatul compulsiv.
- Hidrateaza-te: Uneori, senzatia de foame poate fi confundata cu setea. Asigura-te ca bei suficienta apa pe parcursul zilei.
- Evita tentatiile: Incearca sa nu pastrezi alimente nesanatoase in casa sau la indemana. Daca nu ai acces la ele, va fi mai putin probabil sa le consumi compulsiv.
- Practica tehnici de relaxare: Tehnici precum meditatia, respiratia profunda sau yoga pot ajuta la reducerea stresului si anxietatii, care sunt adesea declansatori pentru mancatul compulsiv.
- Fii activ fizic: Exercitiile fizice regulate pot ajuta la reducerea stresului si la imbunatatirea starii generale de bine, ceea ce poate diminua dorinta de a manca compulsiv.
- Cauta suport: Discuta cu prietenii sau familia despre problema ta. Uneori, doar impartasirea gandurilor si sentimentelor poate ajuta la reducerea comportamentului compulsiv.
- Seteaza obiective realiste: Nu te astepta sa iti schimbi comportamentul peste noapte. Stabileste obiective mici si realizabile si recompenseaza-te pentru progresul facut.
- Evita dietele restrictive: Dietele foarte stricte pot creste dorinta de a manca compulsiv. Incearca sa ai o alimentatie echilibrata si variata care sa-ti ofere satisfactie si nutrientii necesari.
Aceste sfaturi pot fi un bun punct de plecare, dar este important sa gasesti ce functioneaza cel mai bine pentru tine si sa nu te descurajezi daca nu vezi rezultate imediate.
“In cazul tulburarii de alimentatie compulsiva, atentia se concentreaza adesea pe abordarea conexiunii comportamentale, emotionale si cognitive cu mancarea inainte de orice altceva. Indiferent de tratamentul, terapia sau stilul de viata pe care il alegi, deoarece va fi extrem de personalizat, este important este sa gasesti profesionisti care au experienta in tratarea tulburarii de alimentatie compulsiva”, concluzioneaza Angela Nutu.
Angela Nutu este Psihoterapeut si unul dintre cei mai cunoscuti si bine pregatiti traineri din Romania, Vicepresedinte al Asociatiei Romane de Hipnoza. Are experienta de peste 10 ani in domeniul comunicarii si al instruirii adultilor si de peste 15 ani in domeniul antreprenoriatului si al afacerilor. Membru Fondator al Asociatiei Romane de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP si Psihoterapeut.
