Patru productii scenice remarcabile, apartinand unor teatre europene de prestigiu au fost invitate in sectiunea dedicata spectacolelor straine in cadrul celei de-a 31-a editii a Festivalului National de Teatru.
Acestea sunt:
1. Antigona de Sofocle, regia Friederike Heller, decoruri si costume Sabine Kohlstedt, Schaubühne am Lehniner Platz (Germania);
2. Dansul Delhi de Ivan Viripaev, regia Oskaras Korsunovas, scenografia random heroes, costumele Bartė Liagaitė, OKT/Vilnius City Theatre, Academia Lituaniana de Muzica si Teatru (Lituania);
3. Wałęsa la Colonos de Jakub Roszkowski, regia Bartosz Szydłowski, decoruri si costume Małgorzata Szydłowska, Teatrul Łaźnia Nowa din Cracovia (Polonia);
4. To be continued – spectacol de dans, coregrafia Xenia Wiest, muzica Patrick Solouri, costumele Melanie Jane Frost, Komische Oper Berlin, Staatsballett Berlin (Germania).
Iata cateva repere si opinii despre aceste spectacole:
1. Antigona – de Sofocle este o productie a teatrului Schaubühne din Berlin, care a avut premiera pe 4 februarie 2011. Regia este semnata de Friederike Heller.
„ «Tu joci Sfinxul, tu joci… Ciuma!» – Niciunul dintre cei de pe scena nu pare tocmai bucuros cand ii vine randul sa joace. Cat de bun actor sa fii ca sa interpretezi o indicatie ca aceea data Ciumei: «Acum te abati sapte ani asupra Tebei…»?
Pe scena amenajata ca la un concert rock, cu pian, tobe mari si mici, baietii stau in semicerc. Asteapta ca regizorul-povestitor, nimeni altul decat vocalistul trupei, pe post de Corifeu modern, sa le distribuie rolurile si sa le explice cum sa joace, cum sa se miste, ce reactii sa aiba. Odata inceputa povestea, toate rolurile vor fi interpretate de doi tineri actori. Conteaza ca obedienta Ismena are mustata? Nu, daca actorul este bun. Cum in secolul nostru Sofocle s-a amestecat inevitabil si cu ceva Brecht, Antigona de la Schaubühne se prezinta ca o tragedie la pachet cu propriul ‘making of’: implicare, plus privirea amuzata de pe margine. Nu inseamna ca tragedia cap de serie a umanitatii, pe tema clivajului intre legile impersonale si individ, isi pierde ceva din sensul originar. Nici ca gravitatea conflictului intre constrangerile dictate de stat sau traditie si nevoia fiecaruia de a-si descoperi si exprima identitatea se dilueaza. Doar ca in viziunea regizoarei Friederike Heller, Sofocle pare ca a fost comisionat sa scrie Antigona pentru publicul de azi de la Schaubühne. Sau pentru cel din FNT 2021.” – Cristina Rusiecki
Dupa spectacolul Antigona, prezentat in FNT, regizoarea Friederike Heller va sustine o conferinta pornind de la revizitarea textului clasic si montarea acestuia pentru publicul contemporan. Conferinta, realizata in parteneriat cu UNATC – Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale”, in cadrul programului „Intalnirile Teatrologiei”, va fi urmata de discutii pe Zoom cu studentii din UNATC si din facultatile de profil din tara. Moderatori – criticul Cristina Rusiecki si dr. Anca Ionita (UNATC).
Friederike Heller a debutat la Teatrul de Stat din Dresda cu o adaptare dupa romanul Particule elementare de Michel Houellebecq. In 2004, dupa spectacolul Underground Blues de Peter Handke, este votata de criticii de la revista Theater Heute „Tanara regizoare a anului”. In perioada 2009-2013, este angajata ca dramaturg (in acceptia germana a termenului) si regizor la Schaubühne Theater. Apoi, monteaza la Viena, Műnchen, Graz, Stuttgart, Köln, Frankfurt, Hanovra si Luxemburg. O preocupa mai ales temele legate de feminism si de diversitate in cadrul societatii.
2. Delhi Dance – de Ivan Viripaev este o productie a OKT/Vilnius City Theatre, in colaborare cu Academia Lituaniana de Muzica si Teatru care poarta semnatura regizorala a reputatului om de teatru Oskaras Korsunovas. Premiera spectacolului a avut loc in 25 martie 2017.
Textul lui Ivan Viripaev se constituie intr-un ciclu de sapte tablouri despre relatia dintre o dansatoare celebra si oamenii ce o inconjoara, fiecare aflandu-se in cautarea pacii interioare. Sapte povesti despre dragoste, moarte si dans, care par sa spuna aceeasi istorie, dar sunt plasate in situatii diferite si au reactii diferite la semnele destinului.
Conceptia dramaturgului despre teatrul contemporan e foarte asemanatoare cu cercetarile din laboratorul teatral al lui Oskaras Korsunovas. Potrivit lui Viripaev, teatrul de azi nu are nevoie de „pathos fals” – tot ce-i trebuie e o conversatie „pe viu”:
„Ne indreptam spre un nou tip de comunicare. As numi-o comunicare intre energii si constiinte. Spectatorul vine la teatru, ori la cinema pentru dialog, deci ii e necesar un feedback imediat. Sunt interesat, asadar, de aceasta formula: ’live communication’ fara pathos.” – Ivan Viripaev
„Pentru mine, aceasta piesa a lui Viripaev este pur si simplu plina de un umor de calitate, e o comedie existentialista. O chestiuta budista, scrisa, fara indoiala, de un dramaturg care a fost in Nirvana. Ca toate chestiutele budiste, e plina de paradoxuri, care, odata intelese, te fac sa te prapadesti de ras.” – Oskaras Korsunovas
Titluri precum: In interiorul dansului / Tu simti / Atat si linistit / Inauntru / In afara / Si la inceput si la sfarsit / In profunzimea visului si la suprafata visului – pot da o sugestiva proiectie asupra celor sapte acte scenice care se inlantuie cu talc hipnotic, precum o mantra. A dansului Delhi.
3. Wałęsa la Colonos – de Jakub Roszkowski este o productie a teatrului Łaźnia Nowa din Cracovia (Polonia). Regizorul Bartosz Szydłowski, care semneaza directia de scena, afirma la premiera din 8 septembrie 2018 ca „acest dialog teatral, din care nu lipseste corul, dezvaluie o comedie mai dureroasa decat tragedia lui Sofocle.”
Parafrazand – asumat – inca din titlu celebra piesa „Oedip la Colonos” a lui Sofocle, spectacolul se infatiseaza ca o descriere a starii de blocaj in care se afla (la inceputul mileniului III) poporul polonez, confruntat cu propriul viitor – in care interminabilele controverse politice sunt de pe acum asimilate cu un destin tragic.
Szydłowski si Roszkowski il pozitioneaza pe eroul principal – Lech Wałęsa – pe buza prapastiei. Esuarea societatii (privita ca o comunitate) este terifianta. Mai ales dupa moartea personajului – care casca un mare gol, indiferent de cat de iubit sau de respectat ar fi fost acesta, avand in vedere ca, intre 1980 si 1989 cel putin zece milioane de polonezi, ca si familiile acestora, l-au vazut pe Wałęsa ca pe eroul care le-a redat libertatea si speranta. Grecii stiau ca eroii lor nu erau perfecti, ii admirau pentru faptele lor de mare curaj in care se luptau nu doar cu dusmanii, ci si cu propriile imperfectiuni si slabiciuni. Exact la fel ca Wałęsa. Interpretat de Jerzy Stuhr, care poarta iconica mustata si insigna cu Fecioara Maria, personajul nu-si ascunde episoadele rusinoase din biografie. Problema poporului polonez e aceea ca ridica pe piedestal oameni submediocri, care nu vor ramane in istorie, discreditandu-si, in acelasi timp, adevaratii eroi.
„Cel mai bine ar fi fost sa fi murit atunci, imediat dupa uciderea Sfinxului. Si direct la monument, in paginile istoriei. Fara niciun «dar»…” – Jerzy Stuhr
4. To be continued – este o coproductie a coregrafei Xenia Wiest cu Komische Oper Berlin si Staatsballett Berlin. Un spectacol de dans pe muzica lui Patrick Soluri, care a avut premiera oficiala in 15 ianuarie 2010. Spectacolul tinerei Xenia Wiest a fost laureat in 2016 cu Grand Prix du Concours de jeunes chorégraphes de Biarritz din Franta.
„Aceasta lucrare neoclasica este despre ciclul infinit si continuu al vietii. Cand ceva vine – ceva trebuie sa plece. Afirmatia poate parea la fel de banala precum in viata de zi cu zi, dar in acelasi timp la fel de atotcuprinzatoare precum arhaicele concepte de moarte si renastere. Totul trebuie sa ramana in balanta. E un ciclu infinit, care se repeta constant. Luat fie si numai ca titlu, acest «to be continued» pare sa fi avut o fascinanta influenta asupra insesi coregrafiei.
Unele fragmente muzicale au fost create dupa ce am inceput sa concep coregrafia. Cu fiecare pasaj muzical pe care-l primeam de la Patrick Soluri, trebuia sa gasesc noi abordari pentru secventele de miscare pe care deja le creasem, iar impreuna cu dansatorii – sa reusim sa facem secventele sa se roteasca si sa se dezvolte in directia justa. A fost un proces de lucru acompaniat de un fior constant, determinat de faptul ca nu stiam la ce sa ne asteptam de la urmatoarea «livrare muzicala».” – Xenia Wiest
A 31-a editie a Festivalului National de Teatru se va desfasura in format online pe www.fnt.ro, intre 6 si 14 noiembrie, selectioneri si directori artistici: Oana Cristea Grigorescu, Claudiu Groza si Cristina Rusiecki.
Proiect cultural finantat de Ministerul Culturii si realizat in parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti
Producatori: Asociatia UNITER – Uniunea Teatrala din Romania si Televiziunea Romana
Partener: Institutul Cultural Roman
Adauga comentariu