Realitatea zilelor noastre este ca traim intr-o viteza care ne „imprieteneste” prea usor cu stresul si am observat ca asta ne face, tot mai des, sa ne consideram „anxiosi”. Cu toate acestea, multi oameni confunda anxietatea cu alte emotii pe care le experimenteaza.
In opinia psihologului Andra Tanasescu, vicepresedinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica (INLPSI), cei mai multi isi imagineaza, atunci cand se gandesc la anxietate, o persoana extrem de retrasa, care evita contactul cu ceilalti si careia ii poti citi frica in privire. “Unele persoane pun eticheta de „anxietate” pe orice comportament care arata cea mai mica nesiguranta, pe cand altii considera ca anxietatea este insotita de o purtare extrem de evidenta de evitare. In realitate, anxietatea este o stare emotionala caracterizata de o senzatie neplacuta de tulburare interioara, care, de cele mai multe ori, vine la pachet cu indecizie, reactii nervoase, manifestari somatice, tulburari de somn si / sau ruminatie. Din acest motiv, multi dintre noi am invatat cum sa disimulam ceea ce simtim si sa facem oamenii sa creada ca noi nu traim stari de anxietate”, afirma psihologul Andra Tanasescu.
Ce este anxietatea?
Conform scrierilor de specialitate, anxietatea reprezinta o stare de neliniste psihopatologica care poate fi definita in trei feluri:
• un sentiment al unui pericol iminent, insotit de crearea unor scenarii mentale ipotetice care au ca efect amplicarea starii generale de teama.
• un sentiment general de neliniste, ca o stare constanta de alerta in fata unui pericol invizibil care este perceput ca fiind iminent.
• sentimentul de neputinta de a se proteja in fata unei posibile situatii neprevazute.
Semnele anxietatii
Din pacate, insa, anxietatea poate lua foarte multe forme si putem rata semnele acesteia la ceilalti.
Verificarea (prea des) a telefonului poate fi un semnal al anxietatii
“Da, poate fi o forma de adictie, un obicei format de viteza cu care spuneam ca traim – acel FOMO (Fear Of Missing Out). Ajungem, asadar, sa verificam in mod repetat telefonul chiar si in lipsa notificarilor, iar asta poate fi semn de anxietate. Tendinta sa intindem mana des catre telefon, desi acesta nu suna, ne poate arata un disconfort interior pe care il experimentam. Poate fi vorba despre teama care se naste pe baza unor scenarii mintale, legate de un raspuns pe care il asteptam de la cineva. Sau poate este teama ca i s-a intamplat ceva rau cuiva drag, pentru ca pare ca a trecut prea mult timp de cand a scris sau pentru ca este plecat la drum. Poate fi o modalitate de a evita o situatie exterioara in care ne aflam in disconfort. In acest caz, telefonul ne permite sa parem distrasi, neimplicati si sa avem motiv sa evitam un raspuns sau contactul vizual. Oricare dintre motive ar fi, adevarul e ca reprezinta unealta care ne sta cel mai aproape atunci cand apar gandurile anxioase. Este o modalitate absolut usoara de a evita sa fim atenti la ceea ce gandim si simtim, pentru ca este extrem de usor sa ne distraga cu orice altceva. Din acest motiv, tot mai multi oameni stau cu telefonul in mana atunci cand se afla intr-un grup. Le permite sa evite un contact direct si profund cu alte persoane din acel grup. Asta le ofera un sentiment fals de siguranta si de protectie in fata unei posibile remarci dureroase, jigniri sau respingeri. Ba chiar, le da scuza perfecta sa nu spuna nimic, sa nu iasa in evidenta si sa plece oricand simt ca le este necesar, fara a fi nevoiti sa ofere multe explicatii”, explica psihologul Andra Tanasescu.
Agitatia
“Nelinistea, senzatia de „nu pot sta intr-un loc”, freamatul interior resimtit de cineva, poate fi un alt semn al unui nivel peste medie de anxietate. Cu cat suntem mai agitati, cu atat ne miscam mai mult, ne tinem mainile ocupate la birou cu diferite obiecte de pe acesta, cu atat ne crestem nivelul cortizolului si practic, in loc sa linistim cauza anxietatii, o ignoram si o lasam sa se dezvolte”, explica specialistul.
Ruminatia
“Tendinta de a ne gandi constant si obsesiv la unele scenarii negative fie prin care am trecut deja, fie prin care ne imaginam ca am putea trece. Cand ne lasam dusi de astfel de ganduri dificultatile din prezent pot parea mai grave, iar gandirea obiectiva, rationala este afectata, alimentand anxietatea”, este de parere specialistul.
Teama de a spune ce simtim
“Sentimentul de neliniste este cu atat mai puternic cu cat ne temem de judecata celorlalti. Iar de aici pana la a se naste o stare de anxietate este un pas mic si ne putem transforma in proprii nostri sabotori, preferand sa nu facem nimic, decat sa fim criticati”, declara psihologul.
Mici ticuri sau gesturi
“Acestea sunt menite sa tina sub control anxietatea si sa aduca un soi de confort fals celui care se confrunta cu aceasta. Astfel, desi anxietatea se poate manifesta intr-o gama larga de comportamente extrem de vizibile, putini chiar vad semnele ei subtile”, conchide psihologul Andra Tanasescu, vicepresedinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica (INLPSI).
Andra Tanasescu, vicepresedinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa, este Psiholog, Coach Wing Wave, Trainer NLP si Consultant Panorama Sociala. A urmat studiile in psihologie, cu specializari in terapia de cuplu si familie, dans terapie, somato-terapie, NLP si lucrul cu proiectiile sinelui. Si-a propus ca prin ceea ce face sa aduca in viata fiecarei persoane cu care lucreaza un plus de constientizare, cunoastere si incredere in propriile forte. Obiectivul ei este sa ofere cat mai multe din experienta ei, atat personala cat si profesionala, astfel incat sa produca schimbari semnificative in vietile celorlalti.
Adauga comentariu