Agresivitatea poate lua mai multe forme, dar este definita ca orice actiune care are ca scop provocarea fie a durerii fizice si/sau psihologice, fie a distrugerii obiectelor din mediu. Expresia agresivitatii poate aparea in mai multe moduri, verbal, psiho-emotional, mental, contextual si fizic.
Cu toate acestea, potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), fenomenul este mai complex decat atat, deoarece reprezinta atat o reactie emotionala menita sa dauneze, cat si un mijloc de mentinere a ordinii sociale.
„In mod similar, tinerii, in special, lupta pentru respect, resurse si in cele din urma pentru a fi alesi de catre parteneri/partenere. Urmaresc aceste obiective cu manifestari de lauda, etalare si incercari de umilire a ”concurentei”. Agresiunea poate fi, de asemenea, directionata spre interior (catre propria persoana) sau catre exterior (catre alta persoana), sau poate lua forma violentei de grup catre indivizi sau natiuni. Poate fi un raspuns la orice numar de factori, ca de exemplu: frica, nedreptatea, durerea, amenintarea, invazia, lipsa controlului, inadecvarea sau frustrarea”, explica psihologul.
Tipuri de agresiune
1. Agresivitate ostila: acesta este un comportament agresiv determinat de excitare, impulsivitate si este imediat la provocarea situationala.
2. Agresiunea de protectie: poate fi mai aproape de tipurile de agresiune identificate de teoriile instinctului si ar include o mama care isi protejeaza copilul sau un barbat care isi protejeaza teritoriul sau.
3. Agresiunea instrumentala: este un raspuns invatat in care agresivitatea este mai degraba un mecanism pentru atingerea anumitor obiective decat pentru cautarea razbunarii.
4. Furia: este un tip special de agresiune necontrolata si extrema.
Diseminarea agresivitatii ca nevoie umana de baza
Diseminarea agresivitatii ca o nevoie umana de baza, si, in loc sa fie privita negativ, daca este privita in termeni de utilizare a acestei energii pentru transformare pozitiva, poate fi privita si ca o forta motrica pentru a produce schimbari sociale (in termeni freudieni, aceasta ar fi sublimare).
„Agresiunea la om este un instinct, unii psihologi cred ca armamentul a modificat echilibrul dintre puterea fizica a omului si impulsul sau agresiv si ca aceasta modificare inseamna distrugerea speciei, cu exceptia cazului in care se iau anumite masuri. De cealalta parte, alte voci afirma ca agresivitatea trebuie privita prin prisma evolutiei, aceasta construind un adevarat culoarul pentru evolutia rapida a speciei. Asadar, in multe aspecte, tendinta adaptativa in agresivitate este naturala (primara) sau este una pur si simplu dobandita”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI) si presedinte si fondator al Asociatiei ”Generatia Iubire” este Psihoterapeut si Trainer in Programare Neuro-Lingvistica. A studiat natura mintii umane urmand 9 formari profesionale cu abordari diferite – psihoterapie integrativa, hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, psihoterapie de cuplu si familie, psihologie clinica, neuro-programare lingvistica, terapii florale Bach, consultant Panorama Sociala, instructor international yoga. De peste 12 ani ghideaza oamenii atat in sedinte individuale cat si de grup si organizeaza cursuri si traininguri in Romania, cu scopul de a-i face pe oameni sa-si acceseze si utilizeze la potential maxim resursele interioare.
Adauga comentariu