Comunicate

Federatia “Coalitia pentru Educatie”: Punct de vedere referitor la simularea examenului de Evaluare Nationala

In urma analizei rezultatelor simularii Evaluarii Nationale si a feedback-ului din comunitatea educationala, Federatia Coalitia pentru Educatie subliniaza urgenta reformei sistemului de evaluare din Romania. Rezultatele slabe, atat la aceasta simulare din luna februarie 2024, cat si in testarile PISA, reflecta nevoia imperativa de a revizui si imbunatati procesul de invatare si de evaluare, astfel incat toti copiii sa aiba acces la o educatie incluziva si de calitate.

Ce anume masuram?
Potrivit sintezei publicate de Ministerul Educatiei, La Matematica, aproape 60% dintre elevi nu au obtinut nota 5 la simularea Evaluarii Nationale, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. La Limba Romana, situatia este relativ mai buna: doar 26% au luat note sub 5, insa 57% au note sub 7.
Preocuparea noastra este legata de competentele pe care le evalueaza aceasta testare, raportat atat la profilul absolventului, cat si la atingerea nivelului de baza de aflabetizare functionala. Asa cum am constatat in vara anului trecut, dupa Evaluarea Nationala din 2023, daca la Limba romana se remarca o tendinta de formulare a subiectelor spre formarea de competente, cu subiecte mai apropiate de testele internationale de tip PISA, la Matematica se releva o nevoie clara de reforma curriculara care sa faca aceasta disciplina mai relevanta, cu aplicabilitate in viata reala si mai motivanta.
Reamintim ca la testarea PISA din 2022, la proba de matematica, 49% dintre elevii de 15 ani din Romania nu au atins nivelul de competenta de baza, lucru care ilustreaza calitatea scazuta a educatiei. Totodata, testarea PISA ne-a aratat ca in Romania exista o crestere a gradului de inechitate in privinta rezultatelor in functie de statutul social, economic si cultural al parintilor si un procent redus de elevi dezavantajati care reusesc sa obtina rezultate bune la aceste testari. Acest decalaj semnificativ a fost relevat, de altfel, si de examenul de Evaluare Nationala din 2023, cand aproape 40% dintre elevi au avut media sub 5, fata de 14% in mediul urban.

Cum asiguram echitatea?
Evaluarea are un rol important in construirea un sistem educational echitabil, care promoveaza invatarea autentica si dezvoltarea competentelor potrivit profilului absolventului. De aceea, este necesara implementarea evaluarii continue – formative si standardizate – care sa puna accentul pe progresele realizate de fiecare elev in ceea ce priveste dezvoltarea de competente.
Rolul evaluarii este crucial in identificarea nivelurilor de invatare ale copiilor, cu conditia utilizarii acestor date in procesul de luare a decizilor la nivel de politici publice si a masurilor remediale la nivel local, pentru a putea raspunde nevoilor copiilor, in special in cazul elevilor vulnerabili si marginalizati. Legatura dintre evaluare si echitate este esentiala pentru construirea unor sisteme educationale care sa fie capabile sa raspunda eficient la nevoile tuturor elevilor si sa promoveze o societate mai justa si incluziva, in care toti copiii au acces la o educatie de calitate si dobandesc competentele de baza esentiale.
Examenele cu miza mare, in actuala forma, precum examenul de Evaluare Nationala de la finalul clasei a VIII-a, nu fac decat sa puna presiune excesiva atat pe copii, cat si pe profesori. Aceasta abordare este inadecvata in contextul unui invatamant obligatoriu de 12 clase pentru ca incurajeaza in continuare concentrarea doar pe materiile de examen si industria meditatiilor, asa cum arata, inca din 2017, Studiul OECD privind sistemul de evaluare si examinare din Romania.
La nivel de sistem, este nevoie de mai multa claritate si coerenta, astfel incat evaluarea sa serveasca la acordarea de feedback personalizat elevilor si la realizarea unor planuri de interventie personalizate si realiste pentru a obtine si evidentia progresele la nivel individual pentru fiecare elev, de-a lungul anilor de invatamant obligatoriu. In Romania, din pacate, testarile nationale de pe parcurs (evaluarile de la clasa II-a, a IV-a si a VI-a), unde s-a incercat o abordare mai apropiata de cea din testarile PISA, cu accent pe competente (intelese ca o suma de cunostinte, deprinderi si atitudini relevante pentru viata reala), inca nu sunt valorificate in acest sens. In contextul reformei curriculare, ar trebui sa existe o legatura intre examenul de Evaluare Nationala de la finalul clasei a VIIIa si testarile respective.

In ce mod Evaluarea Nationala de la finalul gimnaziului ar putea avea un efect pozitiv, accelerator al reformei curriculare?
Acest lucru depinde de masura in care Evaluarea Nationala (ca si cele anterioare, de parcurs) ar putea sa serveasca drept instrument de informare pentru copiii, profesori, parinti si autoritati. Aceasta ar presupune ca acest examen sa valideze niveluri de competenta, comunicand ce anume pot face copiii, in loc de a fi doar o nota – verdict. Miza acestui examen s-ar reduce daca, in procesul de invatare, s-ar tine seama de evaluarile de parcurs, de portofoliul elevului si de consilierea educationala si profesionala, care ar trebui sa conteze mai mult in tranzitia de la gimnaziu la liceu.
De altfel, Federatia Coalitia pentru Educatie a propus regandirea mecanismului de tranzitie de la gimnaziu la liceu, prin care sa se puna accent pe portofoliul elevului si mai putin pe examene cu miza mare. Federatia a publicat o analiza comparativa pe aceasta tema ce include modele din mai multe tari in martie 2023. Prin dezbateri organizate inca din 2018, Coalitia pentru Educatie a ridicat in mod repetat aceste probleme, semnalate si in raportul OECD din 2017, care arata ca este necesara scaderea ponderii evaluarilor cu miza mare si crearea unui spatiu mai larg pentru discutiile formative si pentru feedback, elemente esentiale pentru imbunatatirea invatarii si predarii.
Este esential ca, in perioada urmatoare, in contextul noii Legi a educatiei, sa fie realizate progrese concrete in urmatoarele directii:
Revizuirea si alinierea curriculumului (a materiei), precum si adaptarea predarii la nivelul de dezvoltare al elevilor si la durata si structura anului scolar, astfel incat procesul de invatare sa devina relevant pentru dezvoltarea de competente necesare in viata reala. De asemenea, e necesara introducerea interdisciplinaritatii care sa asigure, in mod real, dobandirea tuturor competentelor prevazute in profilul absolventului, cu atingerea nivelului de de alfabetizare functionala de baza.
Introducerea unor programe concrete de recuperare a decalajelor din invatare semnificative intre urban si rural, in special pentru elevii care nu ating nivelul de alfabetizare functionala de baza pe parcursul invatamantului obligatoriu, avand in vedere si evaluarile de parcurs, nu doar examenul de la finalul clasei a VIII-a. Pentru elevii care se afla in aceasta situatie si termina clasa a VIII-a, ar putea fi introdus un an de recuperare si consiliere intre gimnaziu si liceu, dupa modelul altor tari, asa cum am precizat si in recomandarile publicate dupa Evaluarea Nationala din 2023.
Imbunatatirea formarii initiale si continue a cadrelor didactice, asigurand pregatirea acestora pentru a facilita invatarea relevanta, evaluarea formativa si progresul fiecrarui elev, in contextul unei mentalitati de crestere. Este important ca formarea sa puna accent pe componenta de evaluare si utilizare a datelor (care a fost prea putin formata in trecut).
Dezvoltarea unei mentalitati profesionale de crestere, incluziva, care pleaca de la credinta ca fiecare copil este important si poate progresa in invatare, iar rolul profesorilor in clasa este de a-l sprijini pe fiecare in acest proces!
Incurajarea autonomiei, in paralel cu stabilirea unui standard minim de calitate pentru toate scoli, deoarece profesorii au un rol esential in adaptarea metodelor de predare, pe baza analizei datelor obtinute prin evaluari initiale si de parcurs obiective si predictibile. Sprijinirea si insotirea profesorilor si directorilor in dezvoltarea practicilor noi de predare, evaluare, invatare colaborativa si masurarea impactului cu instrumente obiective si validate stiintific.
Crearea de standarde curriculare si de evaluare, fara de care evaluarea corecta si comparabila a elevilor nu e posibila, in paralel cu crearea de instrumente care sa faciliteze evaluarea ca motor al progresului individual al fiecarui elev.
Implicarea intregii comunitati educationale in dialogul despre reforma sistemului de evaluare, asigurand ca toate partile interesate contribuie la dezvoltarea de solutii.
In plus fata de cele mentionate mai sus, pentru asigurarea calitatii si fiabilitatii Evaluarii Nationala se impune:
Alinierea la schimbarile curriculare: Evaluarea Nationala ar trebui sa fie standardizata si sa vizeze gradul de dezvoltare a competentelor din profilul absolventului. Este esential sa lasam in urma abordarile anterioare, care puneau accentul pe competitie si memorarea de cunostinte ce incurajeaza “predarea pentru testare” (v. Studiul OECD).
Asigurarea transparentei si predictibilitatii privind continutul examenelor de evaluare, precum si a baremelelor de corectare. Ministerul Educatiei, prin Centrul National de Politici si Evaluare in Educatie, ar trebui sa poata comunica pe intelesul parintilor, copiilor si tuturor stakeholderilor legat de ce anume se testeaza si cum. Nu ar trebui sa existe posibilitatea unor surprize, exercitii ce testeaza competente ce nu sunt vizate in curriculum, probleme tip olimpiada, etc. (de exemplu, examenele de limba engleza, franceza, olandeza au exact aceleasi tipuri de exercitii pentru a asigura predictibilitate).
Asigurarea transparentei privind selectarea, formarea si monitorizarea cadrelor didactice implicate in procesul de evaluare. In raportul OECD din 2017 este mentionata specific nevoia de formare a cadrelor didactice legata de capacitatea lor de a evalua corect, iar acest lucru a fost evident si in ultimii ani cand diferentele de notare pe aceeasi lucrare au fost extrem de mari.
Aceste propuneri pot contribui la bazele unui sistem educational care sa raspunda nevoilor reale ale elevilor, profesorilor si societatii, pregatind generatii capabile sa valorifice diversele resurse, inclusiv tehnologice, si sa faca fata provocarilor prezentului si viitorului. Reforma nu poate avansa, atat timp cat vom ramane blocati in acest formatul actual al Evaluarii Nationale. Daca nu schimbam modul de evaluare, la clasa se vor preda in continuare cunostinte si se vor exersa deprinderi ce nu au legatura cu noul curriculum, impiedicand orice idee de reforma la nivel de invatare.

Despre Federatia Coalitia pentru Educatie
Fondata in 2015, Coalitia pentru Educatie reuneste organizatii neguvernamentale active in domeniu si sustine dezvoltarea scolii in care fiecare vrea si poate sa isi implineasca potentialul.