Misoginismul fatis si cel ascuns – cat “spatiu” de manifestare are cu adevarat femeia in zilele noastre

Misogin reprezinta persoana (barbat) care evita societatea, cercurile, compania femeilor si care manifesta aversiune sau dispret fata de parerea, actiunile, inteligenta, capacitatea de reusita, independenta femeii si/sau determina si accepta dreptul la acces profesional in anumite posturi doar pe alte criterii decat competenta.
In multe privinte, societatea noastra a parcurs un drum lung cand vine vorba de tratamentul femeilor. Stim totusi ca societatea noastra este departe de a fi egala, mai ales cand vine vorba de forme mai subtile de discriminare, de multe ori manifestate inconstient. Multi indivizi inca demonstreaza un anumit nivel de antipatie fata de femei, denumita si misoginism.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), considera ca misoginismul este o forma extrema de sexism care este adesea definita ca ura si dispret fata de femei. O persoana cu credinte misogine ar putea sa nu fie constienta de faptul ca demonstreaza o ura fata de femei – sau chiar crede ca uraste femeile – dar comportamentul si cuvintele lor expun prejudecati, dispret sau ostilitate fata de femei.
“In societatile in care misoginismul este predominant, exista adesea rate ridicate de violenta fata de femei. Femeile pot fi vazute ca proprietati sau cetateni de clasa a doua si, in consecinta, sunt maltratate atat la nivel individual, cat si la nivel institutional. De exemplu, unei femei care este abuzata de un sot (nivel individual) i se poate spune de catre un ofiter de politie ca nu va aduce acuzatii impotriva sotului ei, deoarece este o chestiune de familie (nivel institutional). Alte viziuni ale misoginismului o definesc ca un mod de a controla sau pedepsi femeile care contesta dominanta masculina. Misoginismul este, de asemenea, indisolubil legat de multe alte forme de violenta, in special violenta bazata pe gen, cum ar fi violenta domestica, agresiunea sexuala. Cand o persoana simte ura sau dispret fata de femei in general, devine mult mai usor sa comita violenta impotriva lor. O persoana cu o viziune mondiala misogina poate privi femeile din viata lor ca proprietate si le poate controla cu asprime. De asemenea, pot reactiona cu furie daca o femeie nu le ofera ceea ce se simt indreptatiti sa primeasca, cum ar fi sexul sau dragostea romantica, ceea ce poate duce la agresiuni sexuale, violenta fizica sau chiar omucidere. Actele misogine includ oricare dintre cele care incadreaza un sex sau un gen ca fiind inferior”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Totodata, specialistul afirma ca misoginismul este de trei tipuri:
1. Sexismul. “Aceasta forma de ura, opresiune, de incriminare, intimidare este usor de identificat, deoarece se refera la un comportament secret. Orice act vizibil, vorbire sau atitudine sau teorie care trateaza femeile ca fiind inferioare barbatilor, ceea ce dezavantajeaza femeile fata de barbati si, prin urmare, subjuga femeile si, atunci cand subiectul este considerat legitim, atunci este o forma de sexism. Exemple de astfel de referinte sexiste se gasesc in textele scrise de unii dintre cei mai venerati filosofi: Platon, Aristotel, Sf. Augustin, Kant si Hegel sunt toti vinovati de astfel de ”pacate”. De asemenea, multiple exemple de sexism se regasesc in atitudinea preotilor din majoritatea religiilor. Sexismul este manifestarea exterioara a unui nivel incorporat de discriminare, nu este o situatie contingenta, care circula liber, ca un fenomen social emergent”, explica psihologul..
2. Patriarhatul. “In patriarhat, institutiile si obiceiurile sunt toate favorabile suprematiei masculine. Prin obtinerea unui sprijin institutional si social, practicile sexiste sunt in continuare puse la punct in patriarhat. Este posibil ca aceasta prezenta sa nu fie usor identificabila intr-o societate, deoarece functioneaza ca o structura subiacenta a comportamentului uman. Patriarhia are roluri specifice atribuite barbatilor si femeilor. Femeile sunt obiectivate in acest mod social. Exista moduri diferite de a obiectiviza femeile. Modurile de obiectivare variaza de la societate la societate si de la o perioada a istoriei la alta. Ceea ce este comun tuturor formelor de patriarhat este suprematia masculina. Patriarhia este inradacinata in controlul barbatilor asupra muncii productive si reproductive a femeilor. Patriarhia este in mod necesar legatura cu puterea. Cei care au putere au dreptul de a controla des minusul celor care sunt neputinciosi – functioneaza pe principiul ca superioritatea justifica dominatia. Patriarhatul incorporeaza in mod necesar si sanctioneaza o distributie inegala a puterii care ajuta la mentinerea status quo-ului opresiunii. In patriarhat, omul se naste cu un privilegiu de gen masculin. Acest avantaj nu este castigat prin alegere. Desi nu poti fi tras la raspundere pentru un astfel de privilegiu, poti fi tras la raspundere personala pentru faptul ca nu ai facut nimic pentru a impiedica perpetuarea privilegiului de gen masculin”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
3. Falocentrismul. “Aceasta este o forma de discriminare a femeilor la nivel conceptual. Daca sexismul este discriminare la nivel de vorbire si actiune, iar patriarhatul este opresiune structurala, falocentrismul este o forma de dominatie masculina conceptuala. Falocentrismul este o serie discursiva de proceduri – ceea ce inseamna ca aceasta forma de practici conceptuale este stabilita prin argument sau rationament, spre deosebire de intuitie. S-a sustinut ca exista o esenta umana transcendenta de sex/gen – o esenta care este neutra intre sex/gen. Prin dezvoltarea si exprimarea acestei esente, barbatii si femeile pot obtine demnitate, libertate si egalitate. De asemenea, pot depasi toate formele de diferenta si discriminare. Conform acestei conceptii, scopul eliberator ar trebui sa fie prabusirea identitatii masculino-feminine intr-o identitate umana. Ideea este ca opresiunea sexuala trebuie sa continue, cu exceptia cazului in care corpul este transat sau deplasat ca centru al identitatii feminine, ceea ce inseamna ca esenta umana este acordata in taramul constiintei departe si in afara de corp. Feministele identifica o manevra masculina implicita in aceasta clasificare tripartita a barbatului/femeii si a omului. Se presupune ca aceasta categorie umana este la fel de partinitoare de gen ca si categoriile de barbat si femeie”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI) si presedinte si fondator al Asociatiei ”Generatia Iubire” este Psihoterapeut si Trainer in Programare Neuro-Lingvistica. A studiat natura mintii umane urmand 9 formari profesionale cu abordari diferite – psihoterapie integrativa, hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, psihoterapie de cuplu si familie, psihologie clinica, neuro-programare lingvistica, terapii florale Bach, consultant Panorama Sociala, instructor international yoga. De peste 12 ani ghideaza oamenii atat in sedinte individuale cat si de grup si organizeaza cursuri si traininguri in Romania, cu scopul de a-i face pe oameni sa-si acceseze si utilizeze la potential maxim resursele interioare.