Home » Expozitie eveniment la Muzeul de Arta din Constanta. Roman Tolici. Aproximari, distorsiuni si limite, intr-un vocabular vizual tulburator
Evenimente

Expozitie eveniment la Muzeul de Arta din Constanta. Roman Tolici. Aproximari, distorsiuni si limite, intr-un vocabular vizual tulburator

Muzeul de Arta din Constanta gazduieste, in perioada 22 februarie – 18 aprilie 2023, expozitia “Pursuit of Happiness”, reunind lucrari ale unuia dintre cei mai apreciati artisti ai noului val hiperrealist, pictorul de origine basarabeana Roman Tolici. Pentru aceasta noua serie, Roman devine un observator al realitatii capitaliste, pe care o documenteaza fotografic si o prelucreaza pictural in compozitii care dilueaza ironic granitele dintre realitate si fictiune. Vernisajul va avea loc miercuri, 22 februarie, de la ora 16.00, in prezenta artistului.

Calator exigent prin timpurile noastre, Roman Tolici se aventureaza in explorarea unui anti-univers inactual: fericirea, un subiect mai degraba respins in discursul cultural contemporan, foarte rar actualizat filosofic si aproape disparut de pe radarul aspiratiilor cotidiene. Expozitia “Pursuit of Happiness” devine un spatiu de reflectie asupra conditiei omului contemporan, transformat prin filtrul imperativului neoliberal la fericire. In ecoul unor intrebari care raman fara raspuns, lucrarile examineaza paradoxuri actuale, notand succint idei si impresii din perspectiva unui curent exceptionalist, pe care-l struneste echilibrat, fara exaltari, fara momente de blazare si fara locuri comune. Prin efecte fotorealiste, pictura sa amplifica realul, il testeaza si il insceneaza intr-o irealitate regizata.

“Cautarea fericirii individuale este privita azi ca un demers egoist. Fericirea, o notiune atat de abstracta, relativa si particulara, este vazuta acum ca o iluzie a unui secol indepartat, cand Constitutia americana o transforma in drept civil. Astazi cautarea fericirii a iesit din moda. Cautarile noastre au mai degraba scopuri altruiste cum ar fi salvarea planetei, lupta pentru egalitate, incluziune, toleranta. Cautarea fericirii a devenit un act intim, rusinos, daca nu chiar imoral. Dar chiar si asa, ea nu a incetat sa existe. In acest context, lucrarile din aceasta serie tin de un registru personal, al cautarii in general. O cautare de sensuri care justifica existenta. O cautare a frumosului in grotesc, o cautare a binelui in rau, o cautare a adevarului in minciuna. Si viceversa”.

Roman Tolici

https://artpres.ro/wp-content/uploads/2023/02/Tolici-portret.jpg

Radacini rasarite candva din realismul socialist sustin variante subiective in care Roman Tolici rastalmaceste prima si probabil cea mai cunoscuta dintre promisiunile fericirii capitaliste: visul american. Prosperitatea consumerista, un ethos care-si are originea in Declaratia americana de Independenta, a devenit un imperativ absolut al ultimelor decade si o masura a performantei in progres, in timp ce absenta ei se transforma intr-o posibila stigma a noii gramatici a bunastarii.

“Roman Tolici este o figura emblematica a realismului capitalist romanesc, fiind un detectiv al ambiguitatilor care definesc omul contemporan in relatie cu asteptarile, presiunile sau promisiunile neoliberale.”

Valentina Iancu, Istoric de arta

“Proiectul continua un drum al cautarilor de factura existentialista pe care Tolici a pornit inca de la debut: daca privim primele lui serii de lucrari, atunci descoperim un autoportret multiplu, zdruncinat si biologic, si metafizic: aproximari, distorsiuni, limite, neputinte, violente, urlete, perplexitati, convertiri. Dorinta, iubire, sex, singuratate ori moarte… Roman Tolici nu s-a sfiit sa atace tocmai subiectele dure, aparent epuizate, mobilizand in acest sens un vocabular vizual tulburator”, evalua istoricul de arta Oana Tanase devenirea unui artist emblematic pentru o generatie contestatara.

“Roman Tolici face parte din generatia douamiista, o generatie care a marcat revirimentul picturii pe scena romaneasca de arta contemporana, prin asimilarea unor limbaje nu demult interzise in Romania, inspirate de arta occidentului capitalist. Aceasta generatie a produs o invariabila si mult asteptata detasare de poeticile reductioniste si, totodata, de politicile oarecum confortabile artei din perioada comunista, implicandu-se in procesul de conectare a scenei artistice locale la practici si strategii de supravietuire adaptate nevoilor actuale. Douamiistii au pus bazele pietei de arta din Romania, inca firava si privita cu multa suspiciune, motiv pentru care criticul de arta Magda Carneci numeste inspirat o tendinta generationala de intoarcere a realului in pictura, “realism capitalist”, denominare potrivita si in relatie cu tematicile abordate”, spune Valentina Iancu, istoric de arta, autoarea unui text care insoteste expozitia.

Roman Tolici s-a nascut in 1974, in satul Ghetlova, Raionul Orhei, aflat in centrul Republicii Moldova (fosta URSS), la o distanta de aproximativ 75 km de Chisinau. Studiile lui artistice au inceput la Scoala de Arte “Igor Vieru” din Chisinau, insa interesul lui Tolici pentru imagine si cultura vizuala a fost hranit inca din primii ani, in familie. In 1990 s-a stabilit in Bucuresti, gratie unei burse de studii la Liceul de Arta “Nicolae Tonitza”, acordata de statul roman. In anul 1998, Tolici a sustinut, printr-o expozitie publica (organizata la Palatul Parlamentului, Sala “Constantin Brancusi”), teza de licenta cu titlul Identitati (profesor coordonator: Nistor Coita), in cadrul Departamentului Grafica al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti. Odata cu sfarsitul anilor 1990, Tolici a experimentat deopotriva in domeniul literaturii, al ilustratiei si animatiei, benzii desenate si fotografiei, pentru ca, incepand cu anii 2000 sa se impuna, prin expozitii personale si de grup, ca pictor. Asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie si un simt suprarealist al existentei cotidiene, Tolici este unul dintre artistii reprezentativi ai generatiei douamiiste. Picturile sale par a fi detalii ale unei povesti monumentale legate de intrebarile si anxietatile generale ale omului. Aceasta forta narativa transforma subiectele recurente in capitole fara sfarsit, iar reflectiile vietii de zi cu zi in proiectii despre timp, memorie si urme surprinse de perceptia tandra a artistului.