Femei care au mostenit tainele cusutului din generatie in generatie ne impartasesc duminica, in filmul „Port Valoare si Splendoare”, cum se fac „straiele de ingeri”. Iuliana Tudor ne conduce prin povestea iei, in episodul 4 al primei productii documentare despre ia romaneasca, pe 20 decembrie, de la 16:00, la TVR 1.
O ie nu se coase ca o camasa obisnuita. Panza de ie nu este una oarecare, iar firul ce creeaza modele este binecuvantat de Cer si de pamant. O ie se coase cu truda, cu suflet si cu lacrimi. Patrundem mai departe in povestea camasii traditionale romanesti impreuna cu Iuliana Tudor, in cel de-al patrulea episod al seriei documentare „Port valoare si splendoare”, difuzat duminica, 20 decembrie, de la 16:00, la TVR 1.
Maria Grancea a invatat tainele cusutului de la strabunica sa, nascuta in 1880: „Mama Tana mi-a pus ata in ac si m-a invatat primele cuvinte ale rugaciunii. Acul meu scria pe panza, incet, caci straiul de ingeri se face cu truda si cu grija. Sa cosi o ie – e rugaciune; iar s-o porti – i-o binecuvantare”, spune ea, amintindu-si cum strabunica aseza ia nou cusuta in roua diminetii, pentru a primi puteri magice. Si tot ea ne dezvaluie ritualul mostenit de la mama Tana pentru ca o noua camasa sa capete aceste puteri: „Trebuie sa te rogi Ceriului sa-ti puna stelele si luna in siruri de pui pe panza, sa te rogi pamantului sa-ti puna raurile in ciocanele si florile in picaturi. Sa te rogi Zanelor-Maiestrelor pentru indemanarea acului si soarelui pentru stralucirea panzei. Si-apoi sa te miri cum mana ta face strai de ingeri.”
Tot in aceasta duminica o cunoastem pe Maria Ciuca, din Poiana Sibiului, o maestra in camasile de nunta. A inceput sa coasa de la patru ani, ca sa isi ajute mama. Tatal fusese bagat in inchisoare de catre comunisti, impreuna cu bunicii, pentru avere. Mama muncea toata ziua in gradina si in casa, iar noaptea facea ii. „Asa o tin eu minte: in miez de noapte, langa lampa, cosea, si cosea, si cosea… Sute de ii au iesit din mainile ei. O parte din ele le-am recuperat si le-am dus intr-o casa traditionala. Mama a tinut traditia in sat. Acum o duc eu, cu iile cusute de mine”, povesteste femeia. Toata Marginimea venea la mama ei si apoi la fiica, pentru camasile mirilor, socrilor sau nasilor. Au cusut si ii de inmormantare, camasi simple, fara fir de aur, pentru ca la Judecata de Apoi se cere sa fim smeriti.
Regretul Mariei este ca tot mai putini tineri prefera portul popular in ziua cununiei. Nici nu mai sunt nuntile de altadata. In copilaria sa, erau in Poiana si cate patru pe saptamana. Bunica ei s-a maritat la 15 ani si a avut 18 copii. Acum sunt tot mai putini copii, in case tot mai mari, mai frumoase si mai goale… Dar cele peste 150 de camasi pe care Maria Ciuca le-a recuperat de la mama sa stau marturie a dedicarii unei femei care s-a vazut ramasa singura, cu doua copile de crescut, a disperarii si a dorintei arzatoare de a razbi.
Prima productie documentara despre ia romaneasca, seria in cinci episoade „Port Valoare si Splendoare”, ce poarta semnatura Iulianei Tudor, ca prezentator si producator, respectiv a Cameliei Robe, ca scenarist si regizor, isi propune sa exprime spiritul acestei tari, prin bogatia si semnificatia ritualurilor continute in intreg procesul de realizare a iei.
Filmul „Port Valoare si Splendoare” este o co-productie Creart – Centrul de Creatie, Arta si Traditie, institutie publica aflata in subordinea Primariei Municipiului Bucuresti si Premium Agency, in parteneriat cu Televiziunea Romana.
Adauga comentariu