„Despre magie, animale si alte povesti fantastice” – in noul episod „Adevaruri despre trecut”. Relatari si interviuri exceptionale vor reconstitui lumea circului romanesc din ultimii 40 de ani. Diana Deleanu, realizator, ne da intalnire la TVR 1, duminica, 6 iunie, de la 15:30.
„Se mai poate intreba cineva de ce Picasso a pictat arlechini si clovni? De ce Jean Cocteau a scris despre vraja arenei, de ce Ion Luca Caragiale a publicat o interesanta cronica de circ sau de ce Victor Eftimiu se lasa atras de oamenii de sub cupola? Dincolo de sclipirea arenei, exista o lume pe cat de interesanta, pe atat de necunoscuta, caci numerele care se succed ascund in spate zeci, sute, mii de ore de truda: cu ezitari, cu firesti cautari. Ore de efort, de antrenament continuu.
Cineva spunea ca in circ exista momente in care nu se poate gresi decat o singura data. Avea dreptate, nu? Totul inseamna risc! Dar, viata de circ este fascinanta!”, e de parere magicianul Leonard Iosefini, unul dintre cei mai indragiti iluzionisti, invitat, alaturi de alte cateva nume sonore, intr-un nou episod „Adevaruri despre trecut” sa recompuna, din amintiri si povesti, lumea circului romanesc din ultimii 40 de ani.
Circul a strabatut anii grei ai existentei sale exprimandu-si maiestria pe estrade improvizate, sub cupole de panza expuse intemperiilor provocatoare de felurite dezastre, soldate cu panica si uneori cu victime. Dar un lucru e clar: acest gen de spectacol, de la formele sale timpurii pana la cele sofisticate din zilele noastre, n-a dus niciodata lipsa de public amator de giumbuslucuri. Caci, asa cum scria un reporter in anul 1932, orasul fara circ e unul trist, intunecat, „ca o viata fara copilarie”.
La inceput de iunie, cand sarbatorim copiii si copilaria, in seria documentara „Adevaruri despre trecut”, Diana Deleanu, realizator, ne propune un episod special, cu povesti, relatari si interviuri exceptionale ce vor readuce in lumina reflectoarelor lumea magica si misterioasa a circului romanesc din ultimii 40 de ani. Il putem vedea in premiera la TVR 1 duminica, 6 iunie, de la ora 15:30.
„Intr-o lume gri si plina de frustrari, circul oferea culoarea si oportunitati”
„E o poveste complicata comunismul, mai ales la circ. Intr-o lume gri si plina de frustrari, circul oferea culoarea si oportunitati. Acrobatii erau printre putinii care aveau sansa de a calatori si de a lucra in Occident. Era pasaportul romanilor catre Vest si un mare avantaj din acest punct de vedere, pentru ca foarte multi sportivi de performanta veneau la circ ca sa plece in strainatate. Dar, la Circ, mai mult decat oriunde, riscul pandea la orice reprezentatie”, adauga regizorul Ion Carmazan. „Niciodata nu am inteles (inainte de a fi in arena), cand mama imi spunea: un artist de circ stie cand intra in arena, dar nu se stie cum iese de acolo”, povesteste Ewelyn Marinof, artist de circ, care cunoaste scena de la o varsta frageda: „Si eu, dar si mama mea, Rodica Marinof, am debutat la 5 ani. Ea, la Turnu Severin, eu, in Elvetia, iar fetita mea, tot la 5 ani, in Germania. Imi aduc aminte de 1981, eram la un circ din Elvetia impreuna cu parintii mei. Am auzit ca se dadeau bani si i-am spus mamei ca vreau sa intru in spectacol. Se uita la mine si zice: cu ce sa intri? Nu ai nimic pregatit! Mi-au facut un cerculet mic, am intrat cu piciorusele pe o parte, am facut sfoara, apoi, la final, mi-au dat un pahar cu apa pe cap, coboram pana jos si ma ridicam. Cu asta am castigat eu primii bani, la 5 ani. Pana la 7 ani am trait cu ei. Ii vedeam in manej cum lucreaza, ma duceam la spectacole, ii aplaudam, imi doream sa fiu ca ei. Mi-a fost foarte greu. Am invatat sa traiesc pe cont propriu, de la o varsta destul de frageda, sa ma descurc singura. Ca sa devii cel mai bun trebuie sa-ti placa, nu trebuie sa te duca mama cu forta, trebuie sa simti tu si atunci devii cel mai bun”.
Circul de Stat este rezultatul conceptului de culturalizare a cartierelor muncitoresti si de creare a unor spatii recreative pentru mase, concept promovat de regimul comunist din Romania. In 1954 lua fiinta Circul de Stat, sub influenta culturii sovietice, care a ridicat spectacolul de circ la nivel de arta, ca si in cazul baletului si al operei. Riscul, pericolele, dar si glamour-ul artistilor de circ faceau sali pline.
„Spectacolele circului insemnau public, insemnau lume, iar in perioada comunista regimul incerca sa ridice nivelul cultural al poporului, sa transforme clasa muncitoare venita in mare parte de la tara intr-o populatie semi educata, care sa inteleaga si sa contribuie financiar la realizarea planul de incasari al Circului de Stat. Mai apropiat de ceea ce se intampla in lumea circului a fost Gheorghe Gheorghiu Dej, cel in perioada caruia s-a fondat Circul de Stat din Bucuresti. Si in perioada caruia a fost construita cladirea in care functioneaza circul”, povesteste consultantul de specialitate al emisiunii, Lavinia Betea.
In urma unui numar de iluzionism pe scena, in care a solicitat-o drept ajutor chiar pe Elena Ceausescu, la cererea expresa a acesteia, maestrul Iosefini, un personaj considerat incomod ca mai toti marii artisti, a fost demis de la conducerea Circului de Stat. Neimpresionat, Aurel Iosefini i-a cerut reincadrarea sa pe post lui Dej, care nu a ezitat, ba chiar i-a transmis si un mesaj Lenutei Ceausescu. Aceasta si alte istorii despre circ, mai vesele sau mai triste, aflam duminica, 6 iunie, la „Adevaruri despre trecut” din lumea acrobatilor zburatori si a animalelor dresate.
„In anii ’80, cand se introdusese programul de autofinantare pentru toate institutiile cultural-artistice, se spune ca, in mare parte, planul unora era facut mutand depasirile facute de Circul de Stat”, precizeaza Lavinia Betea. Atat de mare era succesul spectacolelor sustinute de artistii circului.
„In timpul unui spectacol, dresoarea Lidia Jigla a fost sfasiata de leul cu care lucra in arena”
Asa titrau ziarele timpului. „Presa nu cultiva senzationalul, asa ca s-au nascut multe legende” (Lavinia Betea)… Faptele din stirea zguduitoare ne sunt explicate de Leonard Iosefini: „Dresura nu e asa, o chestie usoara… Sunt animale salbatice, e foarte greu. Ursul e cel mai periculos, mai periculos decat leul. Leul se uita la tine, stii cand te ataca, il simti, ursul – niciodata.
Lumea gandeste ca leul doreste raul stapanului. Leul nu te mananca pentru ca ii e foame. Aceasta dresoare a avut nesansa… Erau doua postamente: unul – in stanga, unul – in dreapta, intre ele era o bara invelita cu sfoara. Ea se intindea pe spate, pe aceasta bara. Avea o bucata de carne in gura. Leul trecea, lua carnea din gura si mergea mai departe. In timpul in care un leu a ajuns deasupra ei, s-a dezechilibrat, atunci leul a zgariat-o la gat cu gheara. Vazand ca are sange, au atacat-o ceilalti. Cel care a zgariat-o, care era leul care o iubea cel mai mult, a venit si a luat-o de gat ca s-o apere de ceilalti, s-o scoata afara. Practic, leul nu a vrut s-o omoare, a vrut s-o ia ca pe puiul lui, in dinti. Viata asta de circ este fascinanta! Asta e circul, e complicat!
Totul inseamna risc. Ne asumam sa traim si sa ne bucuram de ceea ce avem”.
A adunat sub cupola sa traditii de familie si ambitii personale, care nu au fost estompate de politica si de epocile istorice dure. Artistii de circ vorbeau putin, dar straluceau puternic in arena si in amintirile copiilor de atunci, adultii de acum. „Eu cred in arta circului si sper ca cei care vad acest interviu sa il considere o invitatie la spectacol”, spunea, cu ani in urma, Aurel Iosefini, fostul director al Circului de Stat si tatal magicianului Leonard Iosefini. Invitatia e valabila si azi. „Circul e etern!”, sustine si regizorul Ion Carmazan. Fie ca sunteti de acord, fie ca nu, merita sa petreceti o jumatate de ora pentru patrunde in lumea artistilor de sub cupola de panza, mai ales ca circul romanesc a adus multe premii nationale si internationale. Despre toate acestea, duminica, 6 iunie, de la ora 15:30, la TVR 1, in noul episod „Adevaruri despre trecut”.
Adauga comentariu