Cand se aniverseaza cultura romana, cateva zile se instaureaza o solemnitate scortoasa, plina de cuvinte mari si de ditirambi care nu au nimic de-a face cu ce inseamna cu adevarat limba romaneasca, cultura romaneasca, care sunt structura, scheletul fiintarii neamului nostru. Probabil ca daca am avea posibilitatea ca, din cand in cand, sa ne vedem sufletul – dar sufletul care tine de dimensiunea fundamentala a unei natii, care presupune acumulare de spiritualitate, de creativitate, de ingeniozitate, de unicitate – poate am fi surprinsi de cat de mult se rasfrange un proverb care, din pacate, nu ne face cinste: capul plecat sabia nu-l taie.
In concertul planetar al culturilor, in care dialogul creator este motorul de dezvoltare, ar trebui cautate personalitatile care au marcat cu adevarat cultura romaneasca in dialog cu marile culturi ale lumii. Este o datorie a noastra ca ceea ce inseamna cultura, educatia, limba noastra sa ne reprezinte cu adevarat, sa putem sa stam demni unii in fata celorlalti, in fata celorlalte natii, in fata lui Dumnezeu. Si, nu in ultimul rand, noi cu noi insine, pentru a intelege cat de important este sa ne respectam cultura, sa ne respectam obiceiurile, sa ne respectam limba nu numai in momente de sarbatoare, ci zi cu zi.
Este Ziua Culturii Romane si se cuvine sa facem plecaciune in fata tuturor celor care au contribuit la ceea ce a constituit cultura romaneasca de-a lungul timpului. In acelasi timp, sa gandim cu tenacitate, cu incapatanare ce obiective putem sa ne fixam, pentru ca, intr-adevar, cultura sa fie o dimensiune primordiala a ceea ce inseamna existenta noastra de zi cu zi. De la emotie, la miracol, la zambet, la demnitate, la frumos, la incredere, la speranta, la curaj…
La multi ani, Domnule Eminescu! La multi ani tuturor marilor creatori, la multi ani tuturor celor care, cu zgomot sau in singuratate, in comunitate sau in fata lui Dumnezeu, incercati sa marturisiti frumosul, emotia, sa le creati, sa le aduceti in fata noastra!
Constantin Chiriac,
Director General Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu
Presedinte al Festivalul International de Teatru de la Sibiu
Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu celebreaza in 2022 Anul Molière
„Scoala femeilor”, de Molière, in regia reputatului Alexandru Dabija, este premiera prin care Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu va celebra 2022 – Anul Molière. In mod simbolic, proiectul debuteaza chiar in preajma datei de 15 ianuarie, cand se implinesc 400 de ani de la nasterea lui Molière, unul dintre cei mai mari dramaturgi universali, jucat timp de secole pe scenele lumii. Premiera va fi prezentata publicului in cea de-a doua parte a anului 2022.
Spectacolul ii reuneste pe Alexandru Dabija si scenograful Dragos Buhagiar, cu actorii Marius Turdeanu, Andrei Gilcescu, Veronica Arizancu, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Gabriela Pirliteanu, Ioana Cosma, Adrian Matioc, Vlad Robas, Serenela Muresan, Codruta Vasiu, Florin Cosulet, Eduard Patrascu, Pali Vecsei, Liviu Vlad. Asistent regie este Victor Olahut, asistent scenografie Anda Pop, sufleur Sanda Anastasof si manager proiect Claudia Maior.
„O reprezentare fara masca a smintelii omenesti”
Regizorul Alexandru Dabija vorbeste despre dramaturgul francez aniversat anul acesta si despre creatia care va fi prezentata publicului in 2022 – Anul Molière.
„La 5 decembrie 2019, deci destul de curand, o casa de licitatii germana scotea la vanzare un tablou. Tabloul, atribuit lui Pietro Paolini, il reprezinta pe actorul italian Tiberio Fiorilli in rolul Scaramouche. Desi pretul nu era urias, numai 60000 euro, tabloul nu s-a vandut. Picturile lui Paolini s-au vandut de-a lungul anilor cu sume cuprinse intre 2000 si 1,462,582 de dolari. Nedatat, dar presupus a fi pictat in jurul anilor 1640, tabloul ne intereseaza in cazul de fata doar pentru ca, intamplator sau nu, reuseste sa descrie un moment important din istoria teatrului si o dimensiune esentiala a teatrului lui Molière, sarbatoritul de anul acesta.
Sunt trei actori in tablou, cel din mijloc fiind Fiorilli, prietenul si dupa unii mentorul lui Molière, in ale jucatului pe scena, nu intr-ale scrisului. O gravura a epocii ni-l arata pe Molière cum studiaza in oglinda grimasele lui Fiorilli. De ce ne intereseaza acest Fiorilli in relatie cu Molière? Pentru ca, asa cum vedem minunat in tablou, Fiorilli a fost primul actor de commedia dell’arte care si-a scos masca si a jucat cu fata lui. Sigur, cunoscatorii stiu ca mai erau personaje in commedia italiana, amorezi, fete care jucau fara masca, dar marile personaje, tipurile celebre erau prezentate exclusiv cu masca si trecerea la jocul fara masca a constituit un moment important al teatrului. Molière in piesele lui a scos mastile personajelor si a livrat publicului oameni. De asta il jucam si astazi. Tot din aceasta pricina, piesa lui, Scoala femeilor, ne intereseaza in cel mai inalt grad ca fiind o reprezentare fara masca a smintelii omenesti care ne duce la pierzanie, femei si barbati deopotriva, paruindu-ne pe chestii de gen. Putem sa ne gandim melancolic la o scena in care Molière si prietenul lui Fiorelli, dati cu faina pe fata, rad de noi si dupa patru sute de ani”, spune regizorul Alexandru Dabija.
Molière, pe scena TNRS inca din 1948
Molière s-a nascut in 15 ianuarie 1622 la Paris. Multe dintre piesele sale de teatru au fost jucate si pe scenele din Sibiu, din Transilvania si din Romania.
Pe scena Nationalului sibian, Molière a fost jucat inca din prima stagiune care a fost organizata dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
In 21 noiembrie 1948, la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu, pe atunci Teatrul de Stat din Sibiu, a avut loc premiera piesei „Burghezul gentilom”, de Molière, in traducerea lui Victor Eftimiu, regia Gabriel Negry. A urmat „Avarul”, traducerea Alexandru Kiritescu, regia Vasile Brezeanu, in 8 mai 1954. O alta piesa a lui Molière, „Vicleniile lui Scapin”, regia Iosif Maria Bita, a fost prezentata publicului din Sibiu in 27 iulie 1955. Trei ani mai tarziu, in 30 august 1958, urmeaza „Bolnavul inchipuit”, in regia lui Ion Deloreanu, acestea fiind primele puneri in scena ale operei lui Molière incepand cu cea de-a doua jumatate a secolului XIX.
Prima reprezentare a piesei „L’ecole des femmes”, de Molière, in traducerea Andei Boldur, a avut premiera in 19 noiembrie 1960, spectacolul „Scoala nevestelor” fiind regizat de marele actor si regizor Vasile Brezeanu.
Si Sectia Germana a TNRS a prezentat „Scoala femeilor”. Spectacolul „Die Schule der Frauen”, regia Margot Göttlinger, a avut premiera in 11 ianuarie 1978.
Adauga comentariu