Comunicate Psihologie

Plictiseala – de ce apare, implicatii psihologice si solutii

Daca viata in esenta ei naturala ar fi traita ca valoare pozitiva si cu un continut real, nu ar exista plictiseala … simpla noastra existenta ne-ar implini si satisface. De cele mai multe ori, descoperim ca simtim o placere, o senzatie de bucurie deplina si de implinire interioara mult mai evidente atunci cand lasam lucrurile sa curga simplu, observand plusurile si bucurandu-ne de lucrurile marunte, decat atunci cand ne straduim cu orice pret sa facem ceva, sa atingem un obiectiv sau cand suntem angajati intr-o activitate pur intelectuala.
Potrivit psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), plictiseala este un sentiment comun, iar a te simti nemultumit de o activitate sau neinteresat de ea poate duce la plictiseala. “Plictiseala poate aparea atunci cand ne simtim energici, dar nu avem unde sa ne directionam energia. Poate aparea si atunci cand avem dificultati in concentrarea asupra unei sarcini. Plictiseala este o problema frecventa in randul copiilor si adolescentilor. In unele cazuri, ei se pot plange de plictiseala atunci cand nu se simt in confort sa ramana cu atentia asupra gandurilor sau sentimentele lor”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Care sunt simptomele plictiselii?
1. Plictiseala este marcata de un sentiment de ”gol”, precum si de un sentiment de frustrare fata de acest gol. Cand ne plictisim, este posibil sa avem o atentie limitata si lipsa de interes fata de ceea ce se intampla in jurul nostru. Este posibil sa ne simtim apatici, obositi, nervosi sau iritati.
2. Plictiseala poate fi definita in termeni de atentie: conform Eastwood, apare atunci cand nu suntem capabili sa ne atragem atentia cu informatii interne sau externe (ganduri si sentimente si, respectiv, stimuli de mediu) necesare pentru participarea la o activitate satisfacatoare.

3. Intr-un studiu (Eastwood si colab., 2007), 204 studenti au completat chestionare despre susceptibilitatea lor la plictiseala si despre emotiile lor si au raspuns inclusiv la intrebari despre descrierea sentimentelor si concentrarea externa. Studentii care au spus ca au suferit de mai multa plictiseala s-au concentrat mai mult pe exterior si au raportat dificultati in identificarea emotiilor lor.
Ce cauzeaza plictiseala?
Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, oamenii identifica si experimenteaza plictiseala in mod usor diferit. Aceasta poate sa apara din cauze ca:
1. odihna sau nutritie inadecvata
2. nivel scazut de stimulare mentala
3. lipsa de alegere sau control asupra activitatilor zilnice
4. lipsa unor interese recreative diversificate
5. perceptie slaba asupra timpului
6. pierderea interesului
7. instructiuni confuze
8. frica de a gresi
9. repetarea unei activitati pentru prea mult timp
10. senzatia de a nu reusi noi activitati sau noi abordari ale activitatii
Cine risca sa se plictiseasca?
Specialistul este de parere ca aproape toata lumea experimenteaza plictiseala din cand in cand. Unele grupe de varsta ar putea experimenta mai multa plictiseala decat altele.
a. Copiii – un copil plictisit poate dori sa fie angajat intr-o activitate si poate fi usor angajat atunci cand ii oferim ceva „distractiv”, in timp ce un copil deprimat poate evita acest lucru.
b. Adolescentii – ei se confrunta frecvent cu plictiseala. Desi li se ofera mai multa libertate de a alege ce sa faca cu timpul lor, ei inca invata despre ei insisi si despre interesele lor. Cand nu stii clar unde, cand si pe ce sa te concentrezi, poti experimenta senzatia de plictiseala.
c. Adultii – daca plictiseala interfereaza cu capacitatea noastra de a indeplini sarcinile necesare sau ne ingreuneaza calitatea vietii, este indicat sa discutam cu un specialist, psihoterapeut, coach etc.

Cum este diagnosticata plictiseala si cum o putem trata?
“Plictiseala este un raspuns normal la unele situatii. Insa, desi nu exista teste pentru a diagnostica plictiseala, daca aceasta dureaza perioade lungi de timp sau apare frecvent, poate fi un semn de depresie. Simptomele plictiselii si depresiei sunt uneori similare. Un psihoterapeut va poate ajuta sa faceti distinctia intre plictiseala si depresie si sa beneficiati de abordarea si/sau tratamentul necesar. Nu exista tratament specific pentru plictiseala (decat daca implica o depresie). Cu toate acestea, exista o multime de solutii daca va confruntati cu plictiseala. De exemplu, ar fi o idee sa luati in considerare abordarea unor noi hobby-uri sau alte activitati diversificate. A te alatura unui club cu o anumita tematica poate fi o modalitate buna de a impiedica aparitia plictiselii. Cluburile de lectura, grupurile ”hobby” sau grupurile de dezvoltare personala sunt toate locuri excelente pentru a incepe. Alaturarea la un grup comunitar sau de voluntariat care organizeaza diverse activitati si iesiri este o alta idee buna. In cazul copiilor, ii puteti ajuta sa faca fata sentimentelor de plictiseala atunci cand apar. Cand se plang de plictiseala, incurajati-i sa comunice. Abordati ceea ce simt fara a pune la indoiala validitatea sentimentelor lor. Faceti-va timp pentru a-i ajuta sa identifice cauzele plictiselii lor si sa gaseasca solutii creative”, declara psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI)..
Pentru cele mai bune rezultate:
1. Nu puneti la indoiala daca „ar trebui” sa se plictiseasca copilul dumneavoastra.
2. Evitati sa raspundeti la plangerile copilului dvs. de plictiseala cu nerabdare sau anxietate.
3. Puneti intrebari deschise pentru a le stimula creativitatea in gasirea de solutii interesante pentru ameliorarea plictiselii.
4. Recunoasteti faptul ca plangerea copilului dvs. de plictiseala poate fi modul lor de a incerca sa va atraga atentia sau de a cere sa participe la o activitate.
5. Ajutati-l pe copil sa identifice orice alte probleme emotionale sau sentimente pe care le-ar putea identifica ca plictiseala.
6. Ajutati-va copilul sa gaseasca o activitate antrenanta sau una la care sa participati impreuna.
Prevenirea plictiselii
Pentru a preveni plictiseala:
1. Pastrati o evidenta a circumstantelor in care dumneavoastra sau copilul dvs. va plictisiti. Retineti momentul din zi, locul si activitatile care preced starea, astfel incat sa puteti evita aceste circumstante sau sa va pregatiti pentru o posibila plictiseala in viitor.
2. Faceti sarcinile de rutina mai interesante prin adaugarea unui element unic.
3. Combinati mai multe sarcini repetitive, astfel incat acestea sa poata fi realizate impreuna.
4. Impartiti sarcinile mai mari in unele mai mici si planificati pauze sau recompense la etapele cheie.
5. Creati o lista de activitati pe care sa le faceti cand vine plictiseala. Daca copilul dvs. se simte plictisit, creati impreuna aceasta lista.
6. Stabiliti o zona speciala in care singur/a sau impreuna cu copilul puteti desfasura activitati rezervate ”luptei cu plictiseala”.
“Plictiseala este frecventa la toate varstele, iar unele ”plictiseli” sunt inevitabile. Cu toate acestea, invatarea modului de a face fata plictiseli de la o varsta frageda, ne dezvolta abilitati de rezolvare a problemelor care ne vor ajuta in viitor. Daca plictiseala face parte dintr-o problema mai mare, cum ar fi depresia, va trebui sa contactati un specialist psihoterapeut/coach sau psihiatru, care sa va ofere o schema de lucru personal sau de tratament. Daca discutati cu un psihoterapeut despre sentimentele dvs., il veti ajuta sa va inteleaga nevoile si sa se asigure ca veti primi abordarea potrivita dumneavoastra”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI) si presedinte si fondator al Asociatiei ”Generatia Iubire” este Psihoterapeut si Trainer in Programare Neuro-Lingvistica. A studiat natura mintii umane urmand 9 formari profesionale cu abordari diferite – psihoterapie integrativa, hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, psihoterapie de cuplu si familie, psihologie clinica, neuro-programare lingvistica, terapii florale Bach, consultant Panorama Sociala, instructor international yoga. De peste 12 ani ghideaza oamenii atat in sedinte individuale cat si de grup si organizeaza cursuri si traininguri in Romania, cu scopul de a-i face pe oameni sa-si acceseze si utilizeze la potential maxim resursele interioare.