Federatia Coalitia pentru Educatie a publicat in data de 9 martie 2023 o analiza comparativa a scenariilor posibile pentru „Tranzitia elevilor din Romania in invatamantul secundar superior”. Documentul include o serie de elemente de viziune cu privire la tranzitia de la gimnaziu la liceu, tranzitie bazata pe o serie de principii – inclusiv cele reflectate in Manifestul si activitatea Federatiei. Totodata, au fost documentate modele internationale si s-a tinut cont de factori determinanti folositi in domeniu, inclusiv de o analiza comparativa a OCDE din noiembrie 2022.
Opinia publica este preocupata de meditatii si inechitatea creata de aceasta industrie, mai ales daca este asociata cu o selectie puternica la final de clasa a VIII-a, o selectie bazata pe ierarhizare si performanta. Dar acesta este doar unul dintre efectele alegerii unui anumit tip de design al tranzitiei.
Analiza mai multor tipuri de design incurajeaza reflectia: care dintre ele favorizeaza mai mult echitatea, diversitatea, calitatea? Cercetarea, pusa la dispozitia decidentilor, arata ca nu exista consens universal in aceasta privinta, insa tendinta la nivelul majoritatii tarilor analizate este catre scenarii de tipul 4 sii 5 (din analiza prezentata). Ceea ce este semnificativ si ar trebui sa guverneze si decizia din Romania, o decizie despre designul tranzitiei, urmand ca politici publice compensatorii sa atenueze impactul asupra celor care vor fi afectati.
Cercetarea indica o posibila directie despre incotro ar trebui sa mearga reforma tranzitiei la nivel de viziune, nu doar la nivel de reactie la realitatea ca „nu e bine cum ajung copiii la liceu”, „a ajuns acolo pentru ca l-a repartizat calculatorul”, „e la un liceu bun, dar nu ii place ce invata” s.a.m.d.
Federatia Coalitia pentru Educatie insista pentru o alegere strategica, nu una de tip „stingere de incendii” – adica masuri cu efect imediat, menite sa combata consecinte nedorite ale politicilor prezente, dar fara a lua in considerare si consecintele pe care le genereaza masurile respective.
In cadrul discutiilor din Consiliul Director al Federatiei Coalitia pentru Educatie, analizand avantajele si dezavantajele prezentate in analiza, optiunile noastre s-au indreptat catre scenariul 5, cu variante ce presupun grade diferite de centralizare (5a), respectiv flexibilitate (5b). Ambele variante iau in calcul rezultatele scolare ale elevului pe parcursul gimnaziului (portofoliul educational) si preferintele elevului si a familiei pentru un anumit parcurs educational, diferenta constand in existenta unor evaluari externe standardizate la finalul gimnaziului. Optiunea 5 b, care care ofera cel mai bun nivel de flexibilitate, reflecta intr-o mai mare masura directiile prioritare din Manifestul Federatiei Coalitia pentru Educatie si principiile enuntate in analiza. Tari care aplica scenarii asemanatoare cu 5b si care pot reprezenta exemple utile pentru o reforma in acest sens sunt: Finlanda, Franta, Austria, Portugalia, Spania. Tari care aplica scenarii asemanatoare cu 5a) si care pot reprezenta exemple utile pentru o reforma in acest sens sunt Germania si Estonia.
De notat ca pentru scenariul propus in actualul proiect de lege a educatiei (scenariul 2) nu am identificat modele internationale in mod clar asemanatoare. Pentru scenariul aplicat in prezent in Romania (scenariul 1), Polonia prezinta cel mai apropiat caz.
Documentul care insoteste acest comunicat – „Tranzitia elevilor din Romania in invatamantul secundar superior” – este redactat dupa analiza si formularea catorva scenarii de lucru in cadrul Consiliul Director al Federatiei. Pentru fundamentarea si modelarea scenariilor, expertul cooptat a fost dr. Andreea Esanu, sprijinita de dr. Liliana Romaniuc si Daniela Visoianu. Federatia Coalitia pentru Educatie intelege ca exista resurse care pot fi consultate si care pot nuanta cele expuse. Asadar, aceasta nu este o analiza exhaustiva, iar atat scenariile, cat si concluziile pot fi imbunatatite.
Un istoric al dezbaterilor pe aceasta tema
In context, mentionam ca Federatia Coalitia pentru Educatie a fost mereu preocupata de tranzitia elevilor de la gimnaziu la liceu. Am fost implicati in grupurile de lucru ale proiectului „Romania educata” si am organizat mai multe dezbateri in cadrul proiectului, dintre care o mentionam in mod deosebit pe cea din ianuarie 2018 – „Rostul scolii obligatorii in Romania” (raport disponibil aici). Au fost modelate trei scenarii de tranzitie: (1) elevii aleg rutele de formare la sfarsitul clasei a VIII-a, (2) accesul la liceu se face la sfarsitul clasei a IX-a; (3) elevii aleg o optiune de calificare la sfarsitul clasei a X-a. In acel moment exista asteptarea ca modelul de evaluare nationala propus prin Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sa nu fie prorogat sine die. Cu o evaluare ca cea din legea in vigoare, astazi nu mai aveam dezbaterea legata de admiterea la liceu.
Rezultatele analizelor noastre s-au regasit in prima varianta a Raportului „Romania educata”, adica la finalul procesului de consultare deschisa cu partile interesate. Organizatiile membre, prin natura activitatilor curente, au acordat mereu atentie varstei de 15 ani, profilului absolventului de liceu, lipsei de atractivitate si flexibilitate a curriculumului din liceu, indiferent de ruta si subfinantarii tranzitiei copiilor la liceu si a rutei tehnice. Din pacate, in Raportul final al proiectului „Romania educata” (iulie 2021) s-a renuntat la scenariul promovat de organizatiile membre.
Despre Federatia Coalitia pentru Educatie
Fondata in 2015, Coalitia pentru Educatie reuneste organizatii neguvernamentale active in domeniu si sustine dezvoltarea scolii in care fiecare vrea si poate sa isi implineasca potentialul. Pentru informatii suplimentare si detalierea pozitiei Federatiei Coalitia pentru Educatie, Simona David-Crisbasanu, vicepresedinta (tel. 0754222007, email simona@coalitiedu.ro
Adauga comentariu