Home » Artisti, arhitecti si botanisti invoca un paradis vegetal in inima unei aglomerari urbane
Evenimente

Artisti, arhitecti si botanisti invoca un paradis vegetal in inima unei aglomerari urbane

Nicolae Comanescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu si Roman Tolici – printre cei 30 de artisti care inunda cu verde galeriile bucurestene

„Ecologiile grijii si ingrijirii” este un eveniment de anvergura, cu tematica botanica, bazat pe o cercetare interdisciplinara in arta contemporana, arhitectura, peisagistica si horticultura. O colaborare ampla intre artisti, horticultori si arhitecti fundamenteaza o expozitie de mari dimensiuni, impartita intre trei galerii bucurestene: Nicolae Comanescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu sau Roman Tolici se numara printre cei 32 de artisti care expun, in luna septembrie, la Strata, Mobius si Leilei. Programul include doua interventii in Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” din Bucuresti, alaturi de conferinte, ateliere si plimbari curatoriate de Gabriela Mateescu, impreuna cu cercetatoarele Valentina Iancu (arte vizuale), Eliza Yokina (arhitectura) si Prof. univ. dr. Mihaela Georgescu (botanica).

Paradisul imaginar e intotdeauna verde. O inima vegetala, care pulseaza in ritmul echilibrului absolut. Pastrand dinamica perioadei post-industriale, urbanizarea remodeleaza continuu spatiile, transforma ecosistemele si altereaza evolutia vietii, modificand structurile discrete care o intretin. Orbirea pentru plante (plant blindness) este noua mantra la margine de Antropocen, un timp in care cea mai stransa legatura cu natura e mediata mai ales de raionul de fructe si legume din cel mai apropiat supermarket. In paradigmele post-umane, tehnologia ii amageste pe nostalgici cu puncte false de intalnire, universuri luxuriante construite prin solutii de digitalizare si VR, care evoca fibre de verde crud din inventarul vestigiilor unui timp care trece. Intelese, de regula, pe treapta cea mai de jos a ierarhiei vietii, plantele au, de fapt, importanta vitala, poarta povesti si mesaje si pot deveni aliati puternici pentru diverse grupuri sociale. In timp ce arta ramane cea mai delicata metoda de a rescrie aceasta istorie in contemporan.

„Plantele, aceste vietuitoare modeste, innobilate, insa, cu nenumarate virtuti de care depinde intreaga viata pe Terra, constituie liantul in acest demers stabilit intre cei dedicati cunoasterii directe a acestora – botanisti, fitosociologi si nu numai -, si mediul artistic, sensibil si comprehensiv la cautarile permanente ale omului. Pentru unii, plantele reprezinta obiectul de studiu, transpus in cercetari directe in natura. Pentru ceilalti – o sursa de inspiratie, sublimata in mesaje de larga respiratie. Cu totii contribuie la intelegerea rostului nostru in ocrotirea si pretuirea acestor fiinte esentiale in Logica Viului pe Pamant”

Prof. univ. dr. Mihaela Georgescu,
Coordonator cercetare botanica

„Ecologiile grijii si ingrijirii” doreste sa stabileasca relatii intre diverse ecosisteme sociale si de mediu, sa evidentieze importanta interdependentei acestora si sa dezvolte o retea capabila sa sustina interesele reciproce ale entitatilor pe care le include. Propune o acceptare a abordarilor sistemice, care inteleg planeta ca pe o colectie de ecosisteme simbiotice, populate de fiinte diverse, care se bazeaza unele pe altele pentru viata. Este o pledoarie verde, stimuland constiinta ecologica si relatia nemijlocita cu natura. „Ecologiile grijii si ingrijirii” alatura arta contemporana unor proiecte de arhitectura si de cercetare a naturii botanice, intr-o incursiune vizuala, poetica si, totodata, practica in complexitatea relatiilor omului cu flora. Discursul artistic recreeaza realitati, pornind de la rolul hranitor si vindecator al plantelor sau de la functiile lor practice (in diferite aspecte ale vietii, de la imbracaminte si arhitectura, la produse farmaceutice), pentru a merge mai departe, spre imaginatia simbolica sau atributele lor magice si mitice.

„Plantele asigura respiratia ecosistemului din care facem parte. Invelisul viu al scoartei terestre a fost transformat in resursa aparent nelimitata, exploatata pentru supravietuirea umanului. Taxonomiile botanice actuale se regasesc amestecate in aceasta micro antropologie vizuala a plantelor uzuale, imaginata in relatie cu grija pentru natura si ingrijorarea in fata ecocidului actual. Expozitia «Ecologiile grijii si ingrijirii» devine un spatiu de reflectie, invatare si dezvatare a relatiilor omului cu natura vegetala. Este ingrijirea plantelor un raspuns pentru ingrijorarea in fata crizei climatice?”

Valentina Iancu,
curatoare a programului

Plante utile, otravitoare, ritualice sau afrodisiace

Expozitia este impartita in patru sectiuni, inspirate de cultura pop, cea populara, respectiv intelegerea comuna: plante utile, otravitoare, afrodisiace si ritualice.

„Ecologiile grijii si ingrijirii” porneste de la o serie de intrebari care vizeaza relatia omului cu natura botanica, decelate din omonimia cuvantului grija. Urmarind grija pentru plante, plantele folosite pentru ingrijire sau ingrijorarea in fata dezastrelor ecologice actuale, expozitia va introduce o perspectiva complexa asupra rolului florei in viata umana si invers. Fiecare sectiune a expozitiei cuprinde plante vii si machete arhitecturale ale unor constructii folosite pentru cresterea si ingrijirea lor, precum si o serie de lucrari de arta contemporana care vorbesc polifonic si nuanteaza subiectiv cercetarea botanica si arhitecturala. Pe parcursul lunii septembrie va fi organizat un atelier de lucru cu plantele medicinale la Galeria Strata, coordonat de Sef lucr. Dr. Luchian Vasilica. Organizatorii isi invita publicul la o plimbare de descoperire a plantelor de pe langa Galeria Mobius – impreuna cu Prof. Dr. Mihaela Georgescu, si la doua conferinte pe teme de arhitectura, ecologie si natura, sustinute de Eliza Yokina si Daniel Tellman.

Programul expozitional:

PLANTE UTILE. Galeria Strata – 2 – 20 septembrie 2023, vernisaj 2 septembrie incepand de la ora 18:00. Artisti/e: Horia Bernea, Nicolae Comanescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar si Malina Ionescu, Gabriela Mateescu, Diana Miron, Liliana Mercioiu, Ana Maria Micu, Roman Tolici, Iulia Toma, Miki Velciov, cu propuneri arhitecturale de Beros Abdul Architects, Stardust architects*, Nicolas Triboi, Eliza Yokina. Cercetare botanica de Adrian Mures – student masterand in cadrul Facultatii de Horticultura din Bucuresti, Programul de master Managementul Conservarii biodiversitatii .

PLANTE OTRAVITOARE, TOXICE, DAUNATOARE. Galeria Mobius – 7 – 30 septembrie 2023, vernisaj 7 septembrie, incepand de la ora 18.00. Artisti/e: Maria Balea, Nicolae Comanescu, Iulian Bisericaru & Dragos Dogioiu, Roberta Curca, Katja Lee Eliad, Livia Greaca, Marina Oprea, Natalia Silaghi, Roman Tolici. Cercetare botanica de Andreea Stan – student masterand in cadrul Facultatii de Horticultura din Bucuresti, Programul de master Peisagistica.

PLANTE AFRODISIACE, RITUALICE. Galeria Leilei – 16 septembrie – 30 octombrie 2023, vernisaj 16 septembrie – incepand de la ora 18.00. Artiste demisol (plante ritualice): Diana Matilda Crisan, Hortensia Mi Kafkin, Marta Mattioli, taietzel ticalos. Cercetare botanica de Andrei Contiu – student masterand in cadrul Facultatii de Horticultura din Bucuresti, Programul de master Managementul Conservarii Biodiversitatii.

Artisti/e la parter (plante afrodisiace): Livia Greaca, Alina Marinescu, Andreea Medar, Ciprian Muresan, Miron Schmückle. Cercetare botanica de Andriana Garstea – student masterand in cadrul Facultatii de Horticultura din Bucuresti, Programul de master Managementul Conservarii biodiversitatii.

Insertii de zine-uri vor fi disponibile in toate salile de expozitie | artist: Anton Polyakov.

Gradina Botanica Bucuresti – 4 – 30 septembrie. Artisti: Beniamin Popescu, Miki Velciov.

Coordonator cercetare botanica: Prof. Dr. Mihaela Georgescu. Consultanta si curator ierbar: Sef lucrari Dr. Vasilica Luchian; coordonator concept peisagistic: Conf. Dr. Elisabeta Dobrescu | Curatoare arte vizuale: Valentina Iancu si Gabriela Mateescu | Curatoare arhitectura: Eliza Yokina